Simona Ionescu / Redactor Șef

Alegeri 2025. Cei mai dubioși candidați la președinție: Paul „Fantoma” Ispas și Petru Mîndru, cel împuternicit de decedați

Alegeri 2025. Cei mai dubioși candidați la președinție: Paul „Fantoma” Ispas și Petru Mîndru, cel împuternicit de decedați
Alegerile prezidențiale din 2025 se anunță la fel de interesante ca cele anulate de anul trecut, judecând după candidații care și-au depus dosarele. Printre deja cunoscuții politicieni, au apărut și Paul „Fantoma” Ispas, dar și Petru Mîndru, candidatul împuternicit de decedați.

Au apărut deja cei mai dubioși candidați la președinție. Haosul creat anul trecut, care s-a terminat cu anularea turul 1 al alegerilor, a deschis calea către noi surprize. Astfel, BEC s-a trezit cu tot felul de aplicații ciudate. Printre ele, un candidat „fantomă”, de care nu a auzit nimeni, dar și altul care a primit undă verde de la mai multe persoane decedate. 

Primul este Paul Ispas, un tânăr care este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București și are un master în Comunicare Politică și Marketing Electoral la Școala Națională de Studii Politice și Administrative.

Candidatul „fantomă”, apărut de nicăieri 

Paul Ispas este un activist pasionat, căsătorit și cu un copil. A lucrat peste 10 ani în companii de IT precum: Hewlett-Packard, Oracle și UiPath. A venit pregătit cu un întreg program de guvernare, în cazul în care va ajunge președinte. 

Despre motivele care l-au determinat să-și depună dosarul la BEC, Paul Ispas spune că „în ultimele două luni trecute de la șocul primului tur al alegerilor anulate am realizat că societatea românească are nevoie de o infuzie de realism. Mă simt pregătit și motivat să am un aport în acest sens. Angajamentul meu este că mereu voi pune România pe primul loc și cetățenii în prim plan”. 

Alegeri 2025. Cei mai dubioși candidați la președinție: Paul „Fantoma” Ispas și Petru Mîndru, cel împuternicit de decedați
Paul Ispas, candidatul „fantomă” de care nu a auzit nimeni
foto: paulispas.ro

Vineri, BEC a anunțat că judecătorii urmează să analizeze dosarul depus și să revină cu o pronunțare, urmând ca decizia să fie comunicată publicului. Nu se știe de unde a făcut rost tânărul candidat de toate semnăturile de care avea nevoie, sau dacă acestea sunt complete. Ispas nu are un trecut politic sau în vizorul publicului larg.

Candidatul pentru care au semnat decedații 

Al doilea candidat, dar de departe cel mai ciudat, este Petru Mîndru. Acesta și-a depus candidatura pe email către BEC, cu toate că dosarul trebuia dus în original. 

De asemenea, dosarul de candidatură nu conține propunerea de candidatură și cuprinde documente incomplete, respectiv declarațiile de acceptare a candidaturii pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, de avere, de interese, pe propria răspundere că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia nu au fost asumate prin semnătură de către candidat.

Petru Mîndru, împuternicit de cei decedați 

Neregulile din dosar nu se opresc aici. Petru Mîndru nu a depus nici măcar copia după actul de identitate, iar listele de semnături nu conțineau semnăturile propriu zise, ci doar niște nume. În plus, candidatul nu a reușit să strângă numărul minim de 200.000 de semnături. Astfel pe data de 6 martie BEC a respins candidatura acestuia.

Alegeri 2025. Cei mai dubioși candidați la președinție: Paul „Fantoma” Ispas și Petru Mîndru, cel împuternicit de decedați
Petru Mîndru, candidatul împuternicit de decedați

Nu e prima oară când Petru Mîndru se înscrie în cursa prezidențială. A încercat același lucru și anul trecut, fiind respins și atunci. Și-a depus, de altfel, candidatura și în 2020 la Primăria Municipiului Cluj, fiind susținut de Partidul România Noastră, înființat de Gheorghe Funar. BEC a acuzat atunci mai multe probleme privind semnăturile depuse de candidat, printre care și prezența unor persoane decedate pe liste. 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri