Vă amintiți că în vara acestui an s-a dovedit că Biblioteca Națională a României era plină de ploșnițe și a trebuit închisă pentru dezinsecție. Foarte multe familii din țara noastră se confruntă deja cu invazia acestor insecte. Merită amintit și cazul azilului de bătrâni de la Eforie Nord, de unde mai mulți beneficiari au ajuns la spital, intoxicați după o acțiune de dezinsecție.
Oficial s-a spus că s-a intervenit „împotriva acarienilor”, însă merită atras atenția că aceștia sunt invizibili din cauza dimensiunii, fiind puțin probabil ca cineva să se preocupe de existența lor. În schimb insecte mai mari, cum ar fi ploșnițele, necesită intervenția. Este posibil ca în acest caz să ne aflăm în fața unei confuzii de termeni. Nu în ultimul rând, aducem în atenție perioada de detenție a lui Andrew Tate, care se plângea de existența ploșnițelor.
Franța și Marea Britanie aproape că nu mai fac față invaziei cu ploșnițe
Între timp, în multe locuri de pe continent insectele sunt semnalate în număr alarmant de mare. Este cunoscută încă din 2020 invazia de ploșnițe din Franța. Încă de atunci s-a deschis o linie telefonică de urgență, unde oamenii să poată semnala apariția insectelor și să apeleze la specialiștii în dezinsecție.
Săptămâna trecută, presa britanică relata că toate marile orașe sunt deja sub asediul ploșnițelor de saltea, autoritățile temându-se să anunțe, momentan, că țara se confruntă cu o epidemie, dar aceasta e realitatea. Marea Britanie a fost în alertă pentru insectele care au dimensiunea unui bob de orez, după ce epidemia de peste Canalul Mânecii a fost descrisă de un parlamentar francez ca făcând viața acolo un „Iad viu”.
Saltele și mobilier cu huse moi au fost aruncate pe străzile din orașe precum Paris și Marsilia, în timp ce hotelurile și proprietarii de case, disperați, încearcă să stopeze acest flagel. Viceprimarul Parisului a declarat că „nimeni nu este în siguranță”, capitala Franței aflându-se într-un moment în care țara găzduiește Cupa Mondială de Rugby și se pregătește pentru Jocurile Olimpice din 2024. Vestea i-a alarmat pe cei care locuiesc în Franța, dar și pe cei aflați în vizită.
Ploșnițele au ajuns inclusiv pe scaunele din cinematografe şi pe cele de la metrou şi tren în Paris, drept pentru care municipalitatea a solicitat ajutor din partea statului.
Portugalia, de la două dezinsecții pentru ploșnițe pe an, la 8 pe zi
Săptămâna aceasta, companiile de dezinsecţie din Portugalia au făcut public că numărul apelurilor pentru a interveni în exterminarea ploșnițelor de pat a crescut simțitor. Insectele au fost semnalate în special în marile centre, precum Lisabona, unde autoritățile susţin că reprezintă o adevărată „plagă”.
„Nu putem răspunde tuturor solicitărilor, pentru că nivelul de infestare, mai ales în zona Lisabonei, este foarte ridicat. În cadrul companiei mele, efectuam două sau trei tratamente pe an. În prezent, facem şase, şapte sau opt pe zi”, a declarat pentru EFE Joao Leitao, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Control al Dăunătorilor Urbani (ANCPU) din Portugalia.
În Portugalia, scrie presa, numărul ploșnițelor a crescut exponențial în ultimii 10 ani. Acest lucru s-a pus pe seama exploziei turismului. Ploşniţele călătoresc cu uşurinţă în valizele călătorilor şi ajung să se instaleze în saltelele şi canapelele din oraşul de destinaţie. Astfel, locații turistice, clădiri și zone rezidențiale întregi din Portugalia sunt „total infestate”, deoarece ploşniţele circulă fără probleme prin crăpăturile din ziduri, de exemplu.
Dr. Florin Muselin: Europa se află în pragul unei noi pandemii
Dr. Florin Muselin, conferențiar la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara susține că europenii se află în plină epidemie de ploșnițe și că ar trebui să se pregătească de pandemie. Acesta explică faptul că infestările majore cu ploșnițe sunt cauzate de schimbările climei.
„Schimbarea climei, încălzirea, aceștia sunt factorii care au dus la înmulțirea ploșnițelor. Fără perioadele foarte reci, și având un fel de vară prelungită, insectele se extind, mai ales că acestea provin din climatul cald. Pare deja un fel de epidemie care însă poate merge chiar spre pandemie. Ploșnițele se răspândesc în toate zonele care și-au schimbat climatul”, a declarat toxicologul.
Acesta a explicat și cât de dificilă e exterminarea micilor insecte. „Deocamdată nu se cunoaște să aibă o rezistență la insecticide, dar probabil că în timp vom ajunge și acolo, având în vedere că lumea nu folosește insecticidele corespunzător. O altă problemă e că aceste insecte sunt nocturne, de aceea o invazie este foarte greu de tratat: se bagă prin locuri ascunse, în parchet, ziduri sau în țesăturile de la saltele și acolo e destul de greu de ajuns.
Pe de altă parte, tratamentul e complicat pentru că trebuie administrat în mod repetat. Momentan, ploșnițele sunt sensibile la insecticidele uzuale, însă e dificilă administrarea lor”, a mai declarat dr. Florin Muselin. Acesta recomandă mare grijă la întoarcerea din vacanțele exotice: „ploșnițele se pot ascunde în îmbinările dintre cusăturile bagajelor”. De asemenea, le recomandă celor care bănuiesc că au casele infestate să achiziționeze de pe internet „stații de monitorizare a ploșnițelor”, un fel de capcane cu lipici.
Dacă apar insecte pe ele, e obligatoriu să se apeleze la specialiști în dezinsecție, ei fiind singurii în măsură să intervină competent. „În România, nefiind o zonă specifică, nu avem aparatura specială. Există anumite aparate care fac căldură peste 50 de grade, la care aceste insecte nu rezistă”, a mai declarat pentru Rețete și vedete dr. Florin Muselin. Trebuie amintit că ploșnițele nu sunt cunoscute ca fiind transmițătoare de boli, însă ele provoacă alergii și disconfort.
Și asta nu e tot. Ploșnița de saltea are o „soră”, ploșnița asiatică, ce a apărut și ea
Pe lângă ploșnița de saltele, o „soră” ai ei, ploșnița asiatică începe de asemenea să fie tot mai prezentă în Europa. Apariția acesteia creează îngrijorare, deși experții spun că este inofensivă pentru oameni şi animale. „Este o specie total erbivoră”, a declarat pentru EFE Hugo Gaspar, cercetător la FLOWer Lab, un grup din cadrul Centrului de Ecologie Funcţională al Universităţii din Coimbra.
Prima dată, ploșnița asiatică a început să fie observată în Portugalia în 2018 şi de atunci s-a înregistrat o „creştere exponenţială”, deoarece încearcă să intre în case pentru a se adăposti în timpul hibernării.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook