Simona Ionescu / Redactor Șef
Arca lui Noe este noul plan al oamenilor de știință. Proiectul poartă numele de Persephone și explorează ideea unei nave capabile să susțină viața umană timp de generații întregi, în cazul unui dezastru global.
Ideea de a face Arca lui Noe interstelară nu mai ține acum doar de science-fiction. Cercetători din Marea Britanie, Statele Unite, Italia și Țările de Jos lucrează la un concept real: o navă spațială autosuficientă care ar putea transporta oameni și forme de viață dincolo de Sistemul Solar, în cazul unei catastrofe globale.
Proiectul, cunoscut sub numele de Persephone, este coordonat de Rachel Armstrong, profesor de arhitectură și design experimental la Universitatea din Greenwich. Echipa sa analizează cum ar putea fi create sisteme biologice integrate într-o structură spațială, transformând nava într-un ecosistem viu.
Conceptul de „arcă spațială” presupune mai mult decât o simplă navă. Cercetătorii propun o structură care să includă materie organică, e vorba de alge, microorganisme și sol artificial, capabilă să producă oxigen, hrană și chiar combustibil. Practic, nava ar funcționa ca un sistem închis, în care resursele sunt reciclate continuu.
Unul dintre elementele-cheie ale cercetării este utilizarea algelor. Acestea sunt deja studiate de NASA și Agenția Spațială Europeană pentru capacitatea lor de a transforma dioxidul de carbon în oxigen și de a produce biomasă. Se dorește ca în Arca lui Noe interstelară, algele să devină baza unui sistem sustenabil de supraviețuire.
În paralel, echipa Persephone explorează ideea de „sol artificial”, un mediu creat în laborator care ar permite cultivarea plantelor în spațiu. Acest lucru ar asigura o sursă constantă de hrană pentru echipaj, reducând dependența de resurse externe.
Potrivit descrierii oficiale a proiectului, cercetătorii analizează utilizarea „vieții protocelulare” și a „chimiei programabile”. Aceste concepte vizează dezvoltarea unor sisteme chimice capabile să se organizeze și să reacționeze la mediul înconjurător, asemănător organismelor vii. În teorie, nava ar putea să se „adapteze” la nevoile echipajului în timp.
Această abordare este radical diferită de tehnologia spațială clasică. În locul unui sistem rigid, proiectul propune o arhitectură flexibilă, capabilă să evolueze. E vorba de fapt despre un habitat spațial care crește și se transformă, nu doar despre un vehicul construit o dată și folosit până la uzură.
Ideea construirii unei astfel de nave vine pe fondul preocupărilor tot mai mari legate de riscurile globale. Schimbările climatice, conflictele nucleare, pandemiile sau impactul cu asteroizi sunt scenarii analizate de comunitatea științifică atunci când discută despre viitorul umanității.
Steve Fuller, sociolog la Universitatea din Warwick, atrage atenția că un astfel de proiect nu înseamnă abandonarea Pământului, ci crearea unui plan de rezervă. „Trebuie să ne asigurăm că putem păstra civilizația umană și elementele esențiale ale vieții, chiar și în scenarii extreme”, a explicat sociologul în lucrări academice.
Totuși, experții subliniază că Arca lui Noe interstelară funcțională este încă departe de realitate. Una dintre cele mai mari probleme este lipsa unui sistem de propulsie capabil să transporte oameni pe distanțe interstelare într-un timp rezonabil.
Cele mai apropiate stele se află la ani-lumină distanță, iar tehnologia actuală nu permite astfel de călătorii. În plus, menținerea unui ecosistem stabil pe termen lung este o provocare majoră. Experimente precum Biosphere 2, realizate în Statele Unite, au arătat cât de dificil este să controlezi un sistem complet închis, chiar și pe Pământ.
Cu toate acestea, cercetările din cadrul proiectului Persephone au aplicații directe și imediate.
Tehnologiile dezvoltate, de la reciclarea completă a resurselor până la agricultura în medii extreme, pot fi folosite pentru a construi orașe mai sustenabile pe Terra. În acest sens, Arca lui Noe interstelară devine mai mult decât un plan de salvare pentru viitor. Este un laborator de inovație care ar putea schimba modul în care trăim pe Pământ.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
