Averea fostului ministru, descoperită ascunsă în pereți și sub paturi, ajunge treptat la licitație, la ani după condamnarea sa definitivă. Statul încearcă acum să recupereze prejudiciile prin vânzarea unor tablouri rare, după ce mult timp nu a reușit să valorifice bunurile confiscate.
Averea fostului ministru Darius Vâlcovrevine în atenția publică la ani distanță de la descoperirea ei spectaculoasă, ascunsă în pereți, sub paturi și în casele unor apropiați. De această dată, nu printr-un nou dosar penal, ci printr-un paradox birocratic: statul român încearcă, cu mare întârziere, să recupereze prejudiciile stabilite de instanță, valorificând o colecție de artă estimată la milioane de euro.
Dosarul tablourilor lui Darius Vâlcov, fost primar PDL al Slatinei, fost ministru PSD al Finanțelor, consilier al fostului premier Viorica Dăncilă și apropiat al lui Liviu Dragnea, a revenit în atenția publică după ce ANAF a recunoscut oficial că, la ani de la condamnarea definitivă, nu reușise să recupereze niciun leu din prejudiciul de 6,2 milioane de lei stabilit în acest dosar. Condamnarea lui Vâlcov este definitivă din 2023, iar fostul ministru se află în penitenciar.
ANAF nu a reușit nici acum să recupereze prejudiciul cauzat de Darius Vâlcov
Potrivit unui răspuns transmis de ANAF, anterior valorificării prin licitație, statul nu reușise să recupereze prejudiciul din bunurile confiscate. Darius Vâlcov a fost condamnat în acest dosar la 6 ani de închisoare, în mai 2023, după ce, anterior, fugise în Italia și fusese extrădat în România.
Parte din averea fostului ministru Darius Vâlcov sunt 172 de tablouri rare, pe care Anaf se chinuie să le vândă și azi Foto: Arhivă / Facebook
La acel moment, problema principală invocată de ANAF a fost lipsa unui expert autorizat care să evalueze cele 172 de opere de artă confiscate de DNA. Tablourile au fost descoperite în urma perchezițiilor efectuate în dosar, multe dintre ele fiind ascunse în pereți, sub paturi sau în locuințele de la țară ale unor apropiați ai lui Vâlcov. Procurorii au stabilit că operele fuseseră achiziționate cu bani proveniți din mită, motiv pentru care instanța a dispus confiscarea lor.
Averea fostului ministru Darius Vâlcov conține 172 de tablouri rare confiscate de ANAF
Colecția s-a dovedit a fi una spectaculoasă și, în același timp, dificil de gestionat. Printre lucrările confiscate se află opere atribuite unor artiști români de prim rang, precum Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Theodor Aman, Corneliu Baba, Horia Bernea și Victor Brauner, dar și un tablou atribuit lui Renoir, alături de desene presupus realizate de Pablo Picasso, Salvador Dalí și Andy Warhol. În total, procurorii DNA au identificat 173 de obiecte de artă, însă instanța a dispus confiscarea a 172 dintre acestea.
Conform DNA, Darius Vâlcov intenționa inclusiv să își deschidă o galerie de artă într-o clădire de pe strada Stockholm, din centrul Capitalei, folosind această colecție acumulată în aproximativ zece ani, inclusiv prin achiziții din licitații internaționale.
Tablouri rare, scoase la licitație de Artmark. S-au vândut cu sume impresionante
Între timp, o parte din averea fostului ministru a ajuns, în cele din urmă, la licitație. Valorificarea picturilor are loc în cadrul procedurii de executare silită inițiate de ANAF Craiova, iar Casa de Licitații A10 by Artmark a preluat organizarea expozițiilor și a licitațiilor publice.
Înainte de vânzare, o selecție din colecția Vâlcov a fost expusă inclusiv la Craiova, în cadrul expoziției „Mari Maeștri ai Artei Românești”, organizată cu acces liber pentru public. Evenimentul a oferit publicului posibilitatea de a vedea, pentru prima dată, o parte din lucrările care au stat ani de zile ascunse de autorități.
Momentul culminant a avut loc pe 17 februarie, la Palatul Cesianu-Racoviță din București, unde „Licitația unei părți a Colecției Darius Vâlcov” s-a încheiat cu un rezultat spectaculos: rată de adjudecare de 100% și aproape 792.000 de euro obținuți în mai puțin de trei ore. Au fost scoase la vânzare 34 de lucrări – picturi în ulei, acuarele, guașe, serigrafii și desene – toate cu valoare muzeală.
Un desen al lui Picasso, licitat în premieră în România
Printre cele mai importante loturi din averea fostului ministru s-a numărat desenul „Scenă de coridă” (1959), semnat de Pablo Picasso, adjudecat pentru 28.000 de euro, de la un preț de pornire de 8.000 de euro. Este prima lucrare Picasso, care nu este un multiplu, scoasă vreodată la licitație în România.
Cele mai mari sume au fost obținute însă de lucrările semnate Nicolae Grigorescu. Două picturi – „Car cu boi, pe cale de dimineață” și „Car cu boi, la asfințit” – au fost adjudecate cu 170.000 de euro fiecare, mult peste prețurile de pornire. Alte vânzări notabile includ picturi de Victor Brauner (150.000 de euro) și lucrări de Nicolae Tonitza, vândute între 12.000 și 76.000 de euro.
Toate vânzările de artă de până acum au adus în conturile ANAF Craiova aproape 800.000 de euro. Chiar și așa, sumele obținute acoperă doar o parte din averea fostului ministru și din prejudiciile stabilite de instanță.
În timp ce unele dosare ale lui Darius Vâlcov s-au închis prin prescripție, iar altele s-au blocat ani la rând în proceduri administrative, tablourile ascunse cândva în pereți ajung, rând pe rând, pe piața liberă.
Rămâne însă întrebarea esențială: cât din această avere va reuși, în final, statul român să recupereze efectiv și cât va rămâne doar un episod spectaculos într-un lung șir de eșecuri instituționale.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
