Simona Ionescu / Redactor Șef

Bătălie pe averea lui Fane Spoitoru. Pe cine au exclus judecătorii de la moștenire

Bătălie pe averea lui Fane Spoitoru. Pe cine au exclus judecătorii de la moștenire
Sunt deja  aproape 5 ani de la moartea lui Fane Spoitoru, iar lupta pentru averea celui mai cunoscut interlop român din ultimele decenii este încă departe de a se fi încheiat. Ultimele vești aduc în discuție decizii controversate.

Este în continuare bătălie pe averea lui Fane Spoitoru, cel mai cunoscut interlop român de după Revoluție. Fane devenise celebru după scandalul din toamna anului 1992, petrecut în fața discotecii Vox Maris. Au fost scene cu adevărat terifiante. Atunci, Fane Spoitoru a încasat șase gloanțe în burtă. Și, chiar așa împușcat, cu o sabie ninja, i-a tăiat o mână căpitanului de poliție Nelu Florea, cel care apăsase pe trăgaciul pistolului.

Celebrul interlop al anilor ’90, a murit într-un spital din Israel, în 2016, la 56 de ani. El fusese internat după ce a suferit un accident vascular. Pe numele său real Ion Titişor, Fane Spoitoru s-a născut pe 5 iunie 1959, în cartierul Dudești, din București. În clasa a șaptea, la 13 ani, s-a apucat de box, trecând pe la mai multe cluburi: Progresul, Rapid, Olimpia Constructorul, Steaua. Dar nu avea să fie cu noroc.

În anul 1977, după ce a fost înjunghiat la o nuntă, a trebuit să renunțe la sport. Așa că s-a angajat ca muncitor, mai întâi la Gostat și apoi la Întreprinderea Prestări Servicii (IPS). În paralel, s-a ținut de potlogării. A fost arestat de mai multe ori, în total petrecând 12 ani în închisoare înainte de Revoluție.

După ce România a devenit capitalistă, între 1990-1991 a făcut afaceri în Germania, iar cu banii câștigați acolo a cumpărat „Cafeneaua Veche”, din București. În plus, a deschis o linie de taxiuri. Bărbatul deținuse un club de manele pe litoral și un complex sportiv în comuna Cernica de lângă București, acolo unde a și avut loc priveghiul care a ținut câteva zile și nopți și a adunat sute de persoane.

Bătălie pe averea lui Fane Spoitoru

Deși interlopul a murit de aproape cinci ani, însă nu s-a făcut lumină în împărțirea averii lui, din care inclusiv Statul Român ar trebui să aibă o parte. Este vorba de peste 60.000 de euro, datorie la ANAF.

Văduva interlopului se luptă de aproape patru ani pentru averea lăsată în urmă de acesta. În ciuda legendei care a fost, Fane Spoitoru a murit într-un moment în care se afla într-o situație financiară nu prea fericită.  Ideea e că fostul mare se apucase să facă afaceri legale. Plătea până și impozite. Chiar dacă nu la timp.  El încerca să devină un cetățean model, dar ipostaza nu l-a prins, astfel că în momentul morții premature  avea deja la ANAF o datorie de peste 60.000 de euro.

În acest context, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ilfov a cerut interevenția în procesul pentru averea lui Fane Spoitoru, care se dispută între rudele acestuia. Magistrații de la Judecătoria Buftea nu au fost însă de acord cu intrevenția ANAF în moștenire, formulată în urmă cu câteva luni, și a respins cererea instituției.

Pentru moment, Statul Român nu poate spera la recuperarea datoriei pe care Spoitoru o acumulase în ultimii ani de viață.

„Marea moștenire”, evaluată la 150.000 de euro

Însă lupta în instanță pe averea Spoitorului e îndârjită. S-au înscris în „ring” cei doi copii ai lui Titișor: Claudia și Emil Fane, dar și a doua soție a acestuia, Elena. Copiii legendarului interlop speră să obțină partea leului din bani, în detrimentul mamei vitrege.

Bine învățați, urmașii de sânge ai lui Fane Spoitoru au cerut partajul judiciar în sensul că datoriile acumulate de Fane Spoitoru în timpul ultimilor ani din viață să fie plătite de văduva lui, alături de care trăia atunci. Amintim că procesul a început în toamna anului 2017 și abia a ajuns la faza administrării de probe.

Sursa foto: Evenimentul Zilei

Bătaie între femei într-un local din Capitală. Nepoata lui Adi de la Vâlcea a încasat-o rău

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre