Călin Georgescu a dat startul cenzurii pe internet. E începutul sfârșitului pentru libertatea de exprimare

Reprezentanți din 22 de state membre UE şi Uniunea Europeană au semnat, la sfârșitul lui ianuarie 2012, la Tokyo, Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA), care avea ca scop consolidarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online. De asemenea, tratatul are și scopul de a combate contrafacerea şi pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică şi filme. Mulți au protestat la acea vreme și s-a spus că acela era începutul cenzurii pe internet. 

Odată cu trecerea anilor, singurele rețele sociale cu reguli minime au rămas TikTok, dar și X (fostul Twitter), unde Elon Musk a fost împotriva cenzurii și pro libertății de exprimare, cu prețul că aceasta a venit la pachet cu o multitudine de „fake news”. 

Călin Georgescu a dat startul cenzurii pe internet. Autoritățile sunt în alertă 

Cu toate că în trecut autoritățile române au sancționat uneori anumite opinii exprimate în spațiul public online, anul trecut, după alegerile prezidențiale anulate, s-a tras un semnal de alarmă. Astfel, după ce Călin Georgescu a câștigat turul 1 al alegerilor, folosindu-se de o campanie pe TikTok, care a fost desfășurată în condiții suspecte și denunțate ca fiind ilegale, autoritățile s-au autosesizat. 

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Biroul Electoral Central (BEC), sunt primele instituții care au eliminat conținut de pe rețelele sociale, atunci când acesta nu se încadra în normele legale. 

Legile din online sunt aceleași ca cele pentru spațiul fizic 

Cristian Jura, membru CNCD, a dezvăluit că s-a procedat deja la eliminarea mai multor postări care nu respectau legea. Conform acestuia, în momentul în care conținutul este identificat, se urmează procedura, care implică întrunirea Consiliului Director CNCD, analiza conținutului și apoi emiterea unui Ordin de interzicere. 

„Dacă se constată că acel conținut este ilegal, se adoptă un Ordin prin care se dispune eliminarea, blocarea accesului, restricționarea accesului pe teritoriul României, de către Meta, a conținutului ilegal online identificat, precum și toate materialele conexe”, a transmis Cristian Jura pentru Gândul. 

„Următorul pas este comunicarea ordinului către platforma pe care a fost postat mesajul cu conținut ilegal, iar platforma are obligația să elimine respectivul conținut”, a mai spus Jura, care a mai precizat că „nu există legi diferite pentru online și pentru spațiul fizic. 

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a emis 5 ordine de eliminare de conținut 

Prin Legea nr. 50/2024, care facilitează eliminarea conținutului online ilegal, s-au emis până acum 5 ordine pentru platformele Facebook/Meta și TikTok. 

A fost eliminat astfel conținut ilegal de pe platformele Facebook/Meta și TikTok, legate de antisemitism și de promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.

Jurnaliștii și influencerii își pot face dreptate în instanță 

Dacă cineva crede că i-a fost ștearsă pe nedrept o postare de pe internet, are dreptul să conteste această decizie în instanță, mai exact la Curtea de Apel București. Iar dacă nici acolo nu primește o soluție mulțumitoare, poate merge mai departe și sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Chiar dacă durează, acest proces oferă șansa de a dovedi că postarea nu era, de fapt, ilegală.

Această procedură ajută și la lămurirea unor subiecte delicate – adică dacă un anumit conținut e cu adevărat interzis sau doar neînțeles. Tot mai des se discută despre limitele libertății de exprimare, mai ales când vine vorba de jurnaliști. Până când instanțele nu vor da decizii clare și definitive în astfel de cazuri, va fi greu de spus exact ce se poate spune liber și ce nu, fără riscul de a fi cenzurat.