Cât de greu este să îți ceri scuze. Se pare că scuzele false sunt atât de obișnuite, încât avem o mulțime de termeni pentru a le numi. Scuze fără scuze, non-scuze, scuze înapoi sau chiar fauxpologie. Care sunt steagurile roșii ale unei scuze false și cum putem spune dacă persoana care ne-a rănit este sinceră când spune „Îmi pare rău”.
O scuză falsă conține un „dacă” sau un „dar”
Potrivit psihologilor, chiar dacă scuzele au cuvintele reale „Îmi pare rău”, dar continuă apoi cu un „dacă” sau un „dar”, nu este ceva care pare adevărat. Un „dar” invalidează de fapt scuzele, în timp ce un „dacă” sugerează că orice rău ar putea să nu se fi întâmplat.
Cât de greu este să îți ceri scuze. O scuză autentică, dimpotrivă, pune toată responsabilitatea asupra persoanei care oferă această scuză și nu diminuează sentimentele persoanei rănite.
O scuză falsă are prea multă vorbăraie
O scuză care vine din inima ta nu are nevoie de multe cuvinte. Dimpotrivă, o falsă scuză oferă o grămadă de explicații și detalii inutile care încearcă să ascundă adevăratele sentimente ale persoanei cu privire la situație.
O scuză falsă conține voce pasivă
Acest tip de fauxpologie ar include, de obicei, o frază precum „lucrurile care te-au afectat” sau ceva similar. Formularea „greșelile au fost făcute” este adesea folosită în vorbirea publică atunci când vorbitorul admite că s-a făcut ceva greșit, dar încearcă de fapt să evite responsabilitatea directă, alegând să vorbească cu o voce pasivă.
Frazele vocale pasive nu spun cine este de fapt responsabil pentru situație, în timp ce o frază vocală activă menționează subiectul acțiunii („Am făcut greșeala…”).
O adevărată scuză nu poate începe cu „Mi-au spus să-mi cer scuze”
Când o persoană folosește aceste cuvinte, de fapt spune că a-ți cere scuze nu vine direct de la ei. Această scuză este oferită doar pentru că altcineva consideră că este necesar, iar această persoană nu și-ar cere scuze altfel.
Sursă: brightside
Ce provoacă respirația urât mirositoare dimineața. Poate fi semn de boală
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook