Simona Ionescu / Redactor Șef
Vedeta hollywoodiană Cate Blanchett a fost nevoită să renunțe la planurile pentru o grădină spectaculoasă la eco-casa sa de 1,6 milioane de lire sterline din Cornwall, după ce experții au avertizat că proiectul ar putea afecta liliecii protejați care locuiesc în zonă.
Planurile includeau plante locale, copaci ornamentali, alei de iarbă și diverse elemente de design, dar au fost retrase când s-a descoperit că sistemul de iluminat propus nu respecta normele de protecție a acestor mamifere zburătoare. Astfel, autorizația de mediu a fost retrasă, iar visul unei grădini de film a fost pus pe pauză, într-o adevărată „bătălie a liliecilor”.
Cate Blanchett și soțul ei, dramaturgul Andrew Upton, primiseră deja aprobarea pentru demolarea unei căsuțe de 1,6 milioane de lire și construirea unei eco-case cu cinci dormitoare. Cuplul depusese ulterior o cerere pentru eliminarea unor condiții legate de iluminat, amenajare peisagistică și obloane. Planul prevedea patru tipuri de iluminat: lămpi pe stâlpi pentru alei, lămpi cu țepi sub copaci, lămpi joase pentru trepte și lămpi de perete. Însă un ecologist consultat oficial a declarat că trei dintre cele patru tipuri de iluminat „nu respectă ghidurile de protecție a liliecilor”.
Reglementările de mediu în Marea Britanie prevăd că iluminatul exterior trebuie să fie redus, să aibă fasciculul direcționat în jos și să fie temporizat, evitând surse de lumină agresive. În plus, spectrul luminii trebuie să fie alb cald, pentru a reduce componenta de lumină albastră, care poate afecta navigația liliecilor. În fața acestor reguli stricte, cuplul a fost nevoit să retragă cererea de amenajare, renunțând astfel la grădina visată.
Și dacă pentru o actriță de Oscar acest lucru poate părea surprinzător, fenomenul liliecilor care opresc proiecte nu este limitat la Hollywood. În România, mai multe proiecte de infrastructură au fost întârziate din cauza liliecilor protejați, care împiedică continuarea lucrărilor până la obținerea autorizațiilor de mediu.
Un exemplu relevant este tronsonul Autostrada Lugoj–Deva, unde construcția a fost blocată timp de aproape doi ani după ce o peșteră locuită de lilieci protejați a fost descoperită pe traseu. Legea românească și normele europene impun protejarea acestor specii, iar autoritățile nu au putut permite continuarea lucrărilor până la relocarea liliecilor. Proiectul a fost deci întârziat, iar constructorii au fost nevoiți să găsească soluții ecologice și legale pentru a respecta protecția mamiferelor.
Întâmplări similare au fost raportate și pe alte segmente de autostradă, precum Sebeș–Turda, unde prezența liliecilor a dus la refacerea studiilor de impact și la modificarea unor planuri inițiale. Chiar și detaliile aparent minore, cum ar fi iluminatul temporar pe șantier, trebuie să respecte reglementările privind fauna protejată, pentru a nu deranja liliecii.
Practic, fie că este vorba de o grădină de lux în Cornwall sau de kilometri de autostradă în România, liliecii protejați au puterea de a opri proiecte mari. În Marea Britanie, au amânat visul unei grădini de milioane de lire, iar în România, au încetinit construcția de infrastructură vitală pentru trafic și economie.
Aceste cazuri arată cât de mult trebuie să fie luată în calcul protecția faunei în planificarea proiectelor, fie ele private sau publice. Liliecii, deși mici și invizibili de multe ori, devin adevărate vedete „neinvitate” care pot dicta ritmul lucrărilor și obliga autoritățile sau investitorii să respecte legea.
Pe scurt, dacă în lumea lui Cate Blanchett grădina a fost abandonată, în România liliecii au reușit să țină șantiere întregi pe loc. Natura dovedește încă o dată că are reguli proprii și că, indiferent de bani sau planuri grandioase, mamiferele zburătoare pot decide ce se construiește și ce nu.
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
