Filmul „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu și premiat la Cannes, readuce în atenția publicului unul dintre cele mai controversate cazuri care au șocat Europa în ultimul deceniu. Inspirată din cazul familiei Bodnariu, drama urmărește povestea românilor din Norvegia rămași fără cei cinci copii după intervenția autorităților norvegiene pentru protecția copilului.
Cazul familiei Bodnariu, povestea adevărată din spatele filmului „Fjord” al lui Cristian Mungiu, premiat la Cannes.Succesul filmului „Fjord” la Festivalul de Film de la Cannes marchează un nou moment istoric pentru cinematografia românească. Pelicula regizată de Cristian Mungiu, în care joacă și Sebastian Stan, a fost premiată la prestigiosul festival francez și a readus în atenția publicului unul dintre cele mai controversate cazuri care au zguduit Europa în ultimul deceniu: cazul familiei Bodnariu.
Succesul de la Cannes nu înseamnă doar al doilea Palme d’Or din cariera lui Cristian Mungiu, ci și un avantaj important în perspectiva sezonului premiilor de la Hollywood, putând deveni primul film de ficțiune românesc nominalizat la Premiile Oscar.
Filmul „Fjord” al lui Cristian Mungiu ar putea fi nominalizat la Premiul Oscar
Grație noilor reguli ale Academiei Americane de Film, anunțate anul acesta, pelicula româno-norvegiană intră automat în cursa pentru o nominalizare la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.
Filmul este inspirat din cazul familiei Bodnariu, drama românilor din Norvegia care, la sfârșitul anului 2015, au rămas fără cei cinci copii după intervenția serviciului norvegian pentru protecția copilului, Barnevernet. Cazul a provocat atunci reacții uriașe în România, proteste internaționale și presiuni diplomatice fără precedent.
Cum a început cazul familiei Bodnariu, povestea adevărată din spatele filmului „Fjord”
În acel moment, familia Bodnariu locuia în Norvegia de peste zece ani, în satul Redal din comuna Naustdal. Marius Bodnariu era inginer IT și lucra pentru primărie ca specialist IT, fiind în același timp și responsabil al comitetului de părinți atât la școală, cât și la grădiniță. Soția sa, Ruth Bodnariu, era asistentă medicală pediatrică la spitalul din orașul Førde și lucrase inclusiv în cadrul unui serviciu de asistență pentru copii luați în custodie de la familiile lor.
Familia era cunoscută drept una liniștită și implicată în comunitate. Marius Bodnariu era român, iar Ruth era norvegiancă. Cei doi făceau parte dintr-o comunitate creștină conservatoare (n.r. religia adventistă) aspect care a fost intens discutat în presa internațională în perioada izbucnirii scandalului.
Totul a început în noiembrie 2015, când două dintre fete ar fi povestit la școală că părinții le mai aplicau corecții fizice și că familia le vorbea despre religie și despre Dumnezeu. La scurt timp, Barnevernet a intervenit și a luat cei cinci copii ai familiei.
Autoritățile norvegiene au separat copiii și i-au plasat în familii diferite, iar părinților le-a fost interzis inițial să intre în contact cu ei. Cel mai mic copil al familiei avea doar patru luni în momentul în care autoritățile norvegiene au intervenit. Bebelușul era încă alăptat, iar despărțirea de mamă a provocat revoltă inclusiv în presa internațională.
În primele zile, părinților nu li s-a permis aproape deloc contactul cu micuții, iar ulterior Ruth Bodnariu a primit permisiunea de a-și vedea bebelușul doar câteva ore pe săptămână pentru a-l putea alăpta. În cazul celorlalți copii, întâlnirile cu părinții erau limitate la aproximativ două ore pe săptămână, sub supravegherea autorităților.
Între timp, autoritățile norvegiene declanșaseră inclusiv procedurile pentru ca micuții să fie dați spre adopție, lucru care a provocat revoltă atât în România, cât și în comunitățile românești din diaspora.
Daniel Bodnariu, fratele lui Marius, acuza la acel moment că procedurile nu au fost respectate.
„Nu se cunoaşte dacă declarațiile copiilor au fost luate în prezenţa unui psiholog şi nici modul în care au fost luate acele declaraţii, în primă fază nefiind prezent şi un reprezentant/avocat al părinţilor pentru confirmarea respectării procedurii de audiere a minorilor, procedură care trebuie să se efectueze fără a se crea vreun traumatism psihoemoţional minorilor”, declara acesta.
Cazul familiei Bodnariu a inspirat filmul „Fjord”, premiat la Cannes Foto: Arhivă
Potrivit familiei, până la acel moment, Marius și Ruth Bodnariu nu primiseră niciun avertisment din partea autorităților și nu fusese făcută vreo anchetă socială înainte de separarea copiilor.
Proteste în întreaga lume
Cazul familiei Bodnariu, povestea adevărată din spatele filmului „Fjord” al lui Cristian Mungiu, premiat la Cannes.Cazul a depășit rapid granițele Norvegiei și a devenit un scandal internațional. În România, cazul a ajuns inclusiv în atenția Guvernului și a Președinției, iar mai mulți parlamentari români au sesizat organisme internaționale.
Avocatul Poporului din România s-a autosesizat și a cerut clarificări, susținând că în acest caz ar fi putut exista abuzuri de putere și încălcări ale legislației internaționale privind drepturile omului.
În paralel, au fost organizate proteste în fața ambasadelor Norvegiei din București, Chișinău și Madrid. Ulterior, manifestații de susținere pentru familia Bodnariu și împotriva Barnevernet au avut loc în Londra, Dublin, Roma, Frankfurt, Bratislava, Praga, Bruxelles, Haga, Varșovia și Washington D.C.
Presiunea publică a devenit uriașă, iar cazul familiei Bodnariu a fost discutat în presa internațională timp de luni întregi. Mulți au considerat că amploarea reacțiilor publice a fost unul dintre motivele pentru care autoritățile norvegiene au cedat relativ repede comparativ cu alte cazuri similare.
Drama familiei a fost cu atât mai mare cu cât părinții au petrecut Revelionul din 2015 fără niciunul dintre copii.
Cum și-au recuperat copiii
După luni întregi de procese, proteste și presiuni internaționale, autoritățile norvegiene au început treptat să permită reunificarea familiei.
Primul copil care a revenit acasă a fost bebelușul familiei, iar ulterior ceilalți copii au fost reintegrați treptat. În iunie 2016, după aproximativ șapte luni de separare, familia Bodnariu s-a reunit complet.
La acel moment, presa română vorbea despre una dintre foarte puținele situații în care Barnevernet a renunțat la măsurile dispuse și a permis întoarcerea tuturor copiilor în familie.
Familia Bodnariu s-a îmbogățit cu încă doi copii, după mutarea în România Foto: Arhivă
Presiunile publice au fost atât de mari încât inclusiv Ambasada Norvegiei la București a fost nevoită să reacționeze public. Autoritățile norvegiene au susținut însă că legea permite intervenția doar în cazurile grave de neglijență sau abuz și că separarea copiilor de părinți reprezintă o măsură de ultimă instanță.
Viața familiei Bodnariu după scandal
După încheierea scandalului, Marius și Ruth Bodnariu au decis să părăsească Norvegia și să se mute în România. Familia s-a stabilit în apropiere de Brașov, unde a încercat să își refacă viața departe de presiunea mediatică și de trauma trăită în perioada Barnevernet.
Între timp, familia s-a mărit. După revenirea în România, Marius și Ruth Bodnariu au mai avut încă doi copii, ajungând astfel părinții unei familii numeroase.
Deși au încercat să ducă o viață discretă după încheierea scandalului, cazul lor a rămas unul simbolic pentru dezbaterile legate de drepturile părinților, limitele intervenției statului și sistemele de protecție a copilului.
Povestea care a ajuns pe marile ecrane
Cristian Mungiu a declarat în mai multe rânduri că filmul „Fjord” nu este o reconstituire fidelă a cazului Bodnariu, însă drama familiei româno-norvegiene a reprezentat una dintre principalele surse de inspirație pentru poveste.
Succesul peliculei la Cannes a readus în atenția publicului internațional una dintre cele mai controversate povești trăite de o familie de români în străinătate.
În plus, faptul că filmul intră în cursa pentru Oscarul pentru Cel mai bun film internațional oferă cinematografiei românești șansa unui moment istoric. Dacă va ajunge pe lista nominalizărilor finale, „Fjord” ar putea deveni primul film românesc de ficțiune nominalizat vreodată la Premiile Oscar.
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
