Copiii cu probleme de vedere au anumite drepturi despre care părinții nu știu! Școlile trebuie să se supună

Această procedură asigură un cadru unitar pentru egalizarea șanselor, astfel copiii cu probleme de vedere să poată participa la examene în condiții adaptate nevoilor lor specifice. Iată o prezentare detaliată a procedurii, conform documentelor oficiale publicate de Ministerul Educației și ce drepturi au micuții.
Subiectele pot fi oferite în scriere obișnuită cu caractere mărite (transpuse din format A4 în A3 printr-un copiator), în scriere Braille (realizate cu imprimante speciale sau prin transcriere manuală) sau citite de un profesor asistent.
Redactarea răspunsurilor se poate face prin scriere obișnuită, Braille, mijloace tehnice (ex. laptop cu software adaptat) sau dictare către un asistent, în funcție de gradul deficienței (acuitate vizuală scăzută, ambliopie, cecitate).
Procedura are ca scop principal oferirea unui cadru procedural uniform pentru comisiile responsabile de organizarea examenelor naționale, astfel încât elevii cu deficiențe de vedere și auz să aibă șanse egale cu ceilalți candidați.
Aceasta se aplică la nivel național de către Comisiile Județene și ale Municipiului București pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat, precum și de unitățile de învățământ unde sunt înscriși acești elevi. Documentul vizează optimizarea condițiilor de examinare, respectând prevederile Legii Educației Naționale și metodologiile specifice.
Părinții, tutorii legali sau copiii trebuie să depună o cerere scrisă la conducerea școlii, de regulă înainte de simularea examenelor, dar nu mai târziu de data limită prevăzută în calendarul oficial (de exemplu, pentru 2025, aceasta ar fi în jurul lunii mai pentru Evaluarea Națională și iunie pentru Bacalaureat).
Cererea trebuie însoțită de documente justificative: certificat medical, certificat de încadrare în grad de handicap sau diagnostic emis de un specialist (oftalmolog, ORL-ist sau psiholog).
Elevii specifică modalitățile preferate de accesibilizare a subiectelor și redactare a răspunsurilor.
Unitatea de învățământ transmite cererile către Comisia Județeană sau a Municipiului București, care analizează și aprobă sau respinge solicitările, oferind o argumentare scrisă. Decizia este comunicată în două exemplare: unul pentru școală și unul pentru părinți/elevi.
Subiectele sunt furnizate în format scris standard, dar elevii pot solicita prezența unui interpret al limbajului mimico-gestual pentru explicarea instrucțiunilor și a subiectelor. Adaptările pot include timp suplimentar sau spații separate pentru a evita distragerile sonore.
Un însoțitor poate fi prezent în sala de examen pentru a sprijini elevul. Pentru deficiențe de vedere e nevoie de un cadru didactic itinerant, psihopedagog sau profesor familiarizat cu nevoile elevului, care citește subiectele sau asistă la redactare.
Pentru deficiențe de auz e nevoie de un interpret mimico-gestual, desemnat de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) sau propus de părinți (ex. psiholog/terapeut personal).
Însoțitorul nu poate preda disciplina de examen și nu trebuie să fie profesor al clasei elevului. Accesul este permis pe baza unei delegații emise de ISJ.
Lucrările scrise în Braille sunt redactate pe hârtie specială furnizată de școală, numerotate și secretizate de profesorii asistenți în prezența elevului și a însoțitorului. O subcomisie specială transcrie lucrările din Braille în scriere obișnuită pentru evaluare, păstrând confidențialitatea.
Pentru elevii cu deficiențe de auz, interpretul asistă doar la comunicare, fără a influența conținutul răspunsurilor.
Procedura este coordonată de ISJ/ISMB și implică centrele de examen, care trebuie să asigure echipamentele necesare (copiatoare, imprimante Braille, software specializat). Timpul suplimentar acordat poate fi de până la 1-2 ore, în funcție de severitatea deficienței, iar elevii pot fi examinați în săli separate pentru a reduce stresul și a facilita accesul la sprijin.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook