Simona Ionescu / Redactor Șef
Acum, copiii academicianului au inițiat o acțiune în instanță împotriva văduvei sale, declanșând bătălia pe averea acestuia, demers confirmat, potrivit unor surse judiciare, ca fiind deja înregistrat pe rolul unei instanțe din Capitală.
Membru de onoare al Academiei Române, fondator al Grupului pentru Dialog Social și al Alianței Civice, precum și fost ministru al Educației imediat după 1989, Mihai Șora ar fi lăsat, conform relatărilor din presă de la momentul decesului, o avere estimată la aproximativ un milion de euro. Tot atunci s-a vehiculat atunci că întreaga moștenire i-ar fi revenit celei de-a doua soții, poeta Luiza Palanciuc.
Relația dintre Luiza Palanciuc Șora și copiii filosofului din prima căsătorie era tensionată. Mai mult, decesul filosofului a fost anunțat de soția sa, însă copiii lui au acuzat-o că nu a oferit detalii despre cauza morții.
Situația a escaladat chiar lângă catafalc, când Tom Șora, unul din cei doi fii ai lui Mihai Șora, i-a adresat cuvinte grele mamei vitrege. Un gest considerat șocant de unii, însă Tom susține că, din cauza Luizei, Mihai Șora a rupt legătura cu el și cu frații săi.
Prima soție a lui Mihai Șora a fost scriitoarea Mariana Șora, care a părăsit România la sfârșitul anilor ’70 și a decedat la München, în Germania, în 2011, la vârsta de 94 de ani. Din această căsătorie au rezultat trei copii: fiica Alexandra, respectiv fiii Andrei și Tom.
La trei ani după ce a rămas văduv, Mihai Șora s-a recăsătorit pe 19 iulie 2014, la vârsta de 98 de ani, cu scriitoarea Luiza Palanciuc-Șora, care avea 42 de ani la momentul respectiv.
În 25 februarie 2023, Luiza Palanciuc-Șora a anunțat, devenită văduvă, pe Facebook, decesul lui Mihai Șora. Filosoful a fost înmormântat pe 28 februarie 2023, la Cimitirul Bellu, cu onoruri militare.
La momentul respectiv, sursele anticipau că va urma un proces și că fiul său, Tom, nu se va lăsa până nu va demonstra că tatăl său ar fi fost constrâns să semneze anumite documente.
„Toate bunurile și drepturile de autor aparțin Luizei. Mihai Șora i le-a lăsat. Tom nu este de acord, bineînțeles, și consideră că mijloacele prin care soția filosofului a obținut acea semnătură nu sunt cele mai ortodoxe. El are de gând să își caute dreptatea în instanță și să demonstreze că tatăl său a fost constrâns să semneze acele documente.
Tom dorește colecția de cărți a tatălui său, jurnalele personale, câteva tablouri și lucruri personale ale părinților. Până acum nu a avut acces la ele ori la apartamentul tatălui său. Nici măcar nu știe unde și-a dat acesta ultima suflare”, au mărturisit surse apropiate familiei, citate de presă în urmă cu trei ani.
În momentul decesului lui Mihai Șora a devenit publică și o altă poveste tristă de familie. S-a spus că, atunci când fiica filosofului, Alexandra, s-a îmbolnăvit grav și și-a dorit să vorbească pentru ultima dată cu tatăl său, crezând că zilele îi sunt numărate, nu a reușit, deoarece ar fi intervenit cea de-a doua soție, Luiza, care s-a opus dialogului.
Acest lucru s-ar fi întâmplat cu 10 ani înainte de moartea filosofului. Familia ar fi încercat să ia legătura cu Mihai Șora, însă fără succes. Luiza le-ar fi transmis copiilor că soțul ei nu poate suporta emoții puternice și că încearcă să îl menajeze. Timp de un deceniu, Alexandra ar fi încercat fără succes să vorbească cu tatăl său, însă acesta a murit fără ca cei doi să mai apuce să schimbe vreo vorbă.
În primăvara anului 2023, unul dintre fii, Tom Șora, stabilit în Germania, a oferit explicații publice despre situația patrimonială a tatălui său. El a susținut că apartamentul în care a locuit filosoful fusese cumpărat în anii ’90 de fratele său, Andrei, la un preț cuprins între 20.000 și 30.000 de mărci.
„Locuința noastră în care am crescut și în care am trăit toți, și mama (nota red. – prima soție a lui Mihai Șora), era un spațiu special, așa-numita casă din Jules Michelet, pe care o știu mulți oameni. Noi eram foarte legați de această casă. Când a fost, în anii ‘90, o anumită lege, chiriașii aveau prioritate pentru achiziționarea caselor.
Sute de mii de oameni și-au cumpărat casa în care locuiau și tata locuia acolo. Noi veneam, plecam, el era chiriaș, dar n-avea bani să-și cumpere o casă. Deși, pe vremea aia nu erau foarte scumpe, dar 20.000-30.000 de mărci tot costa. Și fratele meu a finanțat casa. Deci el a cumpărat casa cu banii lui, pe numele tatălui. Chestia a fost în familie, ca în familie, ce e al tatălui e și al fiilor, dar, de fapt, casa e a lui Andrei, el a plătit-o”, a mărturisit Tom Șora.
Acesta a mai afirmat că, ulterior, fratele său ar fi fost îndepărtat și nu ar mai fi avut acces în locuința achiziționată de el, relațiile cu tatăl deteriorându-se definitiv.
Fratele său, Andrei a devenit „persoana non grata” și s-a văzut deposedat și de dreptul de a intra în casa pe care a cumpărat-o cu banii lui. Ulterior, nici ceilalți copii ai filosofului nu au mai fost primiți acolo. Fratele Tom spune că, pentru Andrei, „a fost groaznic și a rupt relațiile definitiv cu tata”.
Totodată, Tom Șora a susținut că, după moartea tatălui său, Luiza Palanciuc a rămas în apartament și a preluat atât volumele rare din biblioteca academicianului, cât și o colecție de obiecte de artă. Potrivit surselor citate, aceste bunuri sunt extrem de valoroase și ele fac obiectul procesului de succesiune deschis recent.
În prezent, Tom Șora, sora sa Alexandra și Sylvie Delmas, fiica și moștenitoarea lui Andrei Șora, au inițiat un proces în tribunal împotriva mamei vitrege, în încercarea de a obține o parte din averea rămasă după deces.
Amintim că Andrei Șora a decedat cu un an înaintea tatălui, în vara lui 2022.
„Moartea ta m-a năucit. Îmi păreai, în copilăria dominată de lumina bibliotecii voastre mai mari decât a noastră, lângă tatăl tău, Mihai, mama ta, Mariana, ca și lângă sora ta Sanda și fratele tău Tom, indestructibil. Ca un dig, convins că va supraviețui și mării, ale cărei valuri se spărgeau de el. (…) Știu că familia ta din Franța și Germania e neconsolată. Cred că, de îndată ce vor afla și ceilalți de plecarea ta, ei și toți cei care te-au iubit vor fi ca mine, dezolați. Știu că ai fi binemeritat ca și foștii tăi colegi de la Televiziune să te comemoreze. Și pe ei i-ai învățat abecedarul libertății, la care n-au prea avut acces, și dreptul efectiv de a o exercita. (…) Adio, prietene. Odihnește-te în pace. Fie ca memoria ta să fie binecuvântată!”, scria Mihai Șora în editorialul intitulat „La plecarea lui Andrei Șora”, publicat în Dilema veche.
Mihai Șora s-a născut la 7 noiembrie 1916, în Remetea Mare, județul Timiș. A studiat filosofia la Universitatea din București între 1934 și 1938, avându-i profesori, printre alții, pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, iar ca asistent de seminar pe Mircea Eliade.
În 1938 a obținut o bursă a Institutului Francez și s-a stabilit în Franța, unde, între 1945 și 1948, a activat în cadrul Centre national de la recherche scientifique din Paris. A debutat la Gallimard, în 1947, cu volumul „Du dialogue intérieur. Fragment d’une anthropologie métaphysique”, primit favorabil în mediile filosofice franceze. Deși i s-a propus cetățenia franceză, a refuzat-o.
Revenit în România în 1948 pentru a-și vedea părinții, nu a mai putut pleca înapoi în Franța, autoritățile interzicându-i întoarcerea. Timp de două decenii nu a publicat. A lucrat în Ministerul de Externe în perioada conducerii Anei Pauker, apoi în mai multe edituri, contribuind la lansarea seriei „Biblioteca pentru toți”.
După Revoluția din 1989, a devenit ministru al Învățământului în primul guvern condus de Petre Roman (30 decembrie 1989 – 28 iunie 1990).
Foto: Facebook
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
