Patru tineri cu dor de ducă au plecat să vadă lumea. Trei au „căzut la datorie”, iar unul a reușit să o înconjure, doar în opinci și costum popular.
Cum a reușit un român să facă înconjurul lumii doar în opinci și costum popular
Povestea inedită a început în anul 1908, când binecunoscuta agenție de sport și turism din Paris, Touring Club de France, a făcut un anunț surprinzător. Cine avea curaj să meargă pe jos 100.000 de km pe jos, înconjurând lumea doar cu materiale proprii, va fi recompensat cu un premiu de 100.000 de franci francezi.
La scurt timp, și-au anunțat intenția patru români: Dumitru Dan, Paul Pârvu, Gheorghe Negreanu și Alexandru Pascu. Liderul grupului a fost Dumitru Dan, care i-a rugat pe organizatori să-i lase să se organizeze doi ani. Doar urmau să parcurgă 100.000 de kilometri în șase ani, ceea ce nu e deloc ușor.
Pentru că toți patru cunoașteau franceza și germana, s-au apucat să mai învețe încă o limbă străină. Mai mult, au studiat asiduu cartografia, meteorologia, etnografia, dar și multe lucruri din medicină.
Pentru a se obișnui cu drumul lung, zilnic, indiferent de vreme, parcurgeau 45 km pe jos. De asemenea, ca să-și câștige banii necesari, au învățat cântece și dansuri populare românești și s-au specializat și în cântatul la fluier și acordeon.
Prima reprezentație a avut loc la Viena
Debutul călătoriei a avut loc pe ploaie și frig, în aprilie 1910. Cei patru, însoțiți de câinele lor, Harap, au plecat cu multă speranță în suflet că-și vor împlini visul. După trei zile au ajuns la Budapesta, apoi la Viena, unde au câștigat primii bani, după o reprezentație fără cusur.
Pascu s-a intoxicat cu opium și a murit în India
A doua reprezentație a avut loc la Berlin, iar la Oslo, Stockholm și Helsinki, românii i-au uimit pe toți cu talentul lor. La sfârșitul lunii iulie, au ajuns la Moscova, iar în octombrie la Vladikavkaz. Cei 200 de kilometri parcurși pentru a ajunge la Tbilisi i-au secat de energie, dar nu s-au lăsat.
Una dintre cele mai grele perioade a fost cea din deșertul Sudanului, unde 11 zile nu au băut apă proaspătă și nu au găsit un loc răcoros. După ce au traversat Madagascarul, au ajuns în Australia, la bordul unui vas.
La Mumbay însă, Dan, Negreanu și Pârvu au plecat în oraș să facă cumpărături, iar Pascu s-a intoxicat cu opium. El a murit și a fost înmormântat în capitala Indiei.
Negreanu și Pârvu au trecut la dreapta Domnului
Cei trei studenți alături de câinele Harap și-au continuat drumul și, după ce au parcurs Africa de Sud, au debarcat în ianuarie 1912 la Rio de Janeiro. O altă nenorocire s-a abătut asupra grupului în timp ce tinerii traversau munții Nau Lin pe o ploaie rece. Negreanu s-a împiedicat, s-a lovit de stânci și a căzut într-un pârâu.
Deși a fost scos din apă și dus la spital, a doua zi a murit. Din patru, au mai rămas doi temerari. În urma drumurilor din Siberia și Alaska însă, Paul Pârvu se îmbolnăvește la Jacksonville, Florida. Chiar dacă Dumitru Dan nu vrea să-l lase singur, l-a rugat să plece mai departe, dar să-i lase câinele.
Moare și el după o perioadă scurtă, cu picioarele amputate. Dan și-a continuat singur drumul și a ajuns în Haiti, Jamaica, Puerto Rico, Barbados şi Venezuela, apoi la Lisabona.
A ajuns la destinație când a împlinit 34 de ani
Din nefericire, războiul a început și Dan și-a întrerupt drumul și a revenit în România. Mai erau doar 4000 de kilometri… În vara anului 1923,Touring Club de France i-a stabilit tânărului un itinerar pentru a parcurge distanța rămasă. Dan nu se lasă și ajunge în Paris, chiar când Franța își sărbătorea ziua.
Acesta a împlinit frumoasa vârstă de 34 de ani în aceeași zi. Singurul rămas din grupul de patru, a prezentat raportul călătoriei. După atâta drum presărat cu prea multă durere, a primit premiul de 100.000 de franci și titlul de campion mondial. O cruce dintr-un cimitir din Buzău amintește că acolo doarme singurul român care a reușit să înconjure Pământul doar în opinci și costum popular…
Sursă foto: timpul.md, atlas-geografic.net
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook