Cum arată primul teatru privat, construit în România de la zero. Comunitatea, invitată să continue ajutorul

Acum este un vis împlinit. După 9 ani de eforturi, primul teatru privat construit de la zero în România în ultimele decenii a fost finalizat și inaugurat. Este un moment cu adevărat festiv pentru scena românească.
Visul regizoarei Chris Simion-Mercurian de a crea un spațiu dedicat teatrului independent a devenit realitate. Teatrul Grivița 53, amplasat într-o zonă istorică a Capitalei, este primul teatru construit de la zero exclusiv prin inițiativă privată în România, nu doar în perioada post-decembristă, ci după al doilea Război Mondial.
Conform informațiilor disponibile, ultimul demers asemănător (un teatru privat edificat de la temelie) a fost realizat în 1946, de către Liviu Ciulei, când a fost construit Teatrul Odeon (inițial un studio) în București.
Într-un context cultural și economic dificil, finalizarea acestui proiect arată că perseverența și sprijinul comunității pot transforma un vis în realitate palpabilă. Teatrul Grivița 53 nu este doar o clădire, ci un simbol. Un semn clar că teatrul independent din România are, în sfârșit, o casă a lui.
Totul a început cu un gest simbolic și profund personal al regizoarei. Chris Simion-Mercurian a vândut, în 2016, casa bunicii, primită moștenire, iar gestul ei a marcat începutul unei investiții de amploare într-un domeniu cultural marcat constant de lipsa resurselor. Cu banii obținuți a fost cumpărat terenul pe care astăzi se înalță teatrul. Construcția efectivă a început pe 1 martie 2023.
Într-un peisaj urban dominat de clădiri în ruină, Teatrul Grivița 53 este, așa cum s-a văzut, o excepție: un spațiu nou, modern și cu o arhitectură curajoasă, dedicat exclusiv creației artistice.
Proiectul arhitectural a fost realizat de arhitectul Codrin Trițescu și echipa sa, cu specialiști în inginerie structurală, instalații, scenotehnică și patrimoniu istoric. Clădirea are un stil modern, cu elemente industriale: beton aparent, pardoseli de beton, spații deschise, oferind celor care îi trec pragul un contrast vizual între vechi și nou.
Astfel, Chris Simion-Mercurian oferă rețeta succesului. Finalizarea clădirii a fost posibilă în urma unui efort colectiv remarcabil. Au fost implicate fonduri norvegiene, prin programul EEA Grants (RO-Cultura), sponsorizări de la companii private și donații din partea a peste 14.000 de susținători. Au donat iubitori de teatru, artiști sau persoane publice. A existat inclusiv o campanie de strângere de cărămizi simbolice (din partea ctitorilor) – fiecare cărămidă conținând numele donatorului și, eventual, autograf de la un artist. Acestea au fost integrate în proiect. Cărămizile nominale apar inclusiv pe site-ul teatrului și sunt vizibile în clădire, pe un perete dedicat.
Valoarea totală a investiției se ridică la 4,5 milioane de euro, dintre care cea mai mare contribuție (dar mai mică de jumătate din sumă) – 1,7 milioane de euro – a venit din fonduri externe nerambursabile.
Proiectul este administrat de Asociația Culturală Grivița 53 și a fost coordonat, în toți acești ani, de Chris Simion-Mercurian și de soțul său, Tiberiu Mercurian. Chiar dacă noul teatru nu a fost încă inaugurat cu un spectacol, clădirea este deschisă publicului pentru vizitare în perioada 22 septembrie – 5 octombrie.
Noul teatru are patru etaje. Există două săli de spectacole și spații pentru evenimente culturale. Sala mare (principală) este multifuncțională, cu scenotehnică generoasă, și are o capacitate de 140 de locuri.
În continuare, se pot cumpăra cărămizi pentru a sprijini activitatea noului teatru, urmând exemplul unor nume mari ale scenei, precum Maia Morgenstern, Oana Pellea sau Marian Râlea.
Spectacolul inaugural va avea loc în luna noiembrie, marcând începutul celui mai nou capitol pentru scena teatrală românească. Momentan nu sunt disponibile detalii despre titlul acestuia.
Foto: Facebook / Chris Simion Mercurian
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook