Homarii, racii, creveții dar și crabii fac parte din preferințele românilor în ultimii ani. Oamenii de știință au demonstrat acum că o specie de crabi simte durerea. Este vorba de crabii de țărm care posedă un mecanism de procesare a durerii.
Crabii, ființe sensibile
Timp de mulți ani, decapodele (crabi, homari, raci, creveți) au fost considerate animale fără simțire și incapabile de suferință. În consecință, acestora li s-au refuzat cerințele minime de îngrijire, cum ar fi manipularea în siguranță sau sacrificarea fără cruzime, care sunt prevăzute pentru alte creaturi sensibile utilizate în alimentație și în cercetarea științifică.
Cu toate acestea, în 2021, profesorul Jonathan Birch și colegii săi de la London School of Economics and Political Science (LSE) au elaborat un nou cadru pentru evaluarea dovezilor de sensibilitate.
Specialiștii au stabilit opt criterii de sensibilitate, printre care posesia de nociceptori, existența unor regiuni cerebrale integrative și prezența căilor neuronale care leagă nociceptorii de regiunile cerebrale integrative.
Dar și manifestarea unor răspunsuri comportamentale afectate de anestezice sau analgezice locale potențiale. Nenumărate studii au demonstrat comportamente asemănătoare durerii la decapode după aplicarea de șocuri electrice, acizi sau supunerea țesuturilor animalelor la impact mecanic.
Crabii de țărm pot procesa durerea
Condus de Dr. Lynne Sneddon, zoofiziolog, studiul a utilizat metode de electrofiziologie pentru a investiga dacă activitatea electrică poate fi detectată în sistemul nervos central (SNC) al crabilor de țărm (Carcinus maenas) după ce diferite tipuri de stimuli nocivi și mecanici au fost aplicați țesuturilor lor moi.
Omul de știință și colegii săi au colectat 20 de crabi din Portugalia și le-au expus țesuturile moi la diferite concentrații de acid acetic. „Am vrut să înțelegem cum răspund crabii la stimuli externi, în special la acid acetic nociv, care este un test de durere valabil la alte specii”, spune Sneddon.
Aceste date sugerează că micuții crabi de țărm posedă un mecanism de procesare a durerii care transmite semnale de la stimuli nocivi la SNC pentru procesare. Având în vedere că decapodele împărtășesc o structură și un sistem nervos similar, autorii spun că este probabil ca și creveții, homarii și racii să o facă.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook