Marko Ivan Rupnik, în vârstă de 68 de ani, este acuzat de o fostă călugăriță că s-a folosit de controlul său „psiho-spiritual” asupra ei pentru a face sex, inclusiv în trei, și a viziona filme porno. Faptele s-au petrecut în urmă cu 30 de ani, în timp ce bărbatul era stareț al unei mănăstiri din Slovenia.
Fosta călugăriță, acum în vârstă de 58 de ani, a declarat că Rupnik a „exploatat-o” și s-a folosit de relația ei cu Dumnezeu pentru a o determina să facă dragoste cu el și în grup, în mănăstire, dar și pentru a viziona filme pornografice. Aceasta susține că plângerile ei împotriva preotului au fost ignorate, de-a lungul deceniilor, și, de aceea, a decis acum să revină asupra lor.
Preotul voia sex în 3 cu călugărițe ca să reproducă „Sfânta Treime”
Fosta călugăriță a făcut mărturisiri complete, duminică, ziarului italian de investigații Domani. „Părintele Marko a început să pătrundă încet și dulce în lumea mea psihologică și spirituală, exploatându-mi incertitudinile și fragilitatea și folosindu-se de relația mea cu Dumnezeu pentru a mă împinge la experiențe sexuale cu el”, a spus fosta călugăriță, conform Daily Mail.
Călugărița a susținut că Rupnik a sedus-o, a făcut sex cu ea și a intimidat-o pentru a o face să păstreze secretul relației în timpul cât a stat în mănăstirea slovenă, între 1987 și 1994.
Ea a mai susținut că Rupnik i-a cerut ei și unei alte călugărițe să facă sex cu el, spunând că vor reproduce relația în trei dintre Dumnezeu, Iisus și Duhul Sfânt, adică Sfânta Treime. De asemenea, fosta călugăriță susține că ea crede că Rupnik a abuzat probabil vreo 20 de femei.
Preotul e considerat un apropiat al Papei. E o celebritate printre artiștii Bisericii
Femeia a detaliat ani de abuz sexual și de manipulare spirituală din partea lui Rupnik și a spus că a făcut eforturi repetate pentru a-l denunța, dar că s-a confruntat cu iezuiți și cu alți superiori care îl protejau pe Rupnik în detrimentul ei. „A fost cu adevărat un abuz de conștiință”, a spus călugărița.
Prima ei plângere cu privire la comportamentul lui Rupnik datează din 1994. A fost depusă în Slovenia. Și a fost ignorată pe măsură ce notorietatea lui Rupnik – mai întâi în Slovenia, apoi la Roma – a crescut și a căpătat o popularitate internațională.
Preotul sloven este relativ necunoscut printre catolicii de rând, dar este bine cunoscut în ierarhie, deoarece este unul dintre cei mai căutați artiști ai bisericii catolice. Mozaicurile sale decorează capele, biserici și bazilici din întreaga lume. Printre acestea se numără inclusiv bazilica din Lourdes, Franța.
Între timp, și alte surori au fost afectate în mod similar, a spus ea, descriind utilizarea pornografiei, umilirea și partenerii multipli „în chip de Sfântă Treime” în abuzul spiritual și sexual al lui Rupnik, mai arată sursa citată.
Excomunicat și primit înapoi în biserică, în aceeași lună
Afirmațiile fostei călugărițe au forțat duminică ordinul iezuit al Papei Francisc să ceară oricăror alte victime să se prezinte cu plângeri împotriva lui Rupnik. A reieșit că Rupnik a fost, în esență, lăsat în pace de Vatican de două ori, în ciuda mărturiilor devastatoare ale femeilor care au spus că acesta le-a abuzat sexual și spiritual.
Scandalul a explodat săptămâna trecută, după ce iezuitul a recunoscut că a fost excomunicat pentru că a comis una dintre cele mai grave crime din Biserica Catolică – folosirea confesionalului pentru a absolvi o femeie cu care a întreținut relații intime. El a fost declarat excomunicat în mai 2020, dar Congregația pentru Doctrina Credinței de la Vatican a ridicat excomunicarea în aceeași lună, după ce călugărul s-a pocăit – o schimbare neobișnuit de rapidă pentru o încălcare atât de gravă.
Un an mai târziu, aceeași Congregație a decis să nu-l urmărească penal pentru o altă acuzație de abuz spiritual și sexual asupra unei foste călugărițe, declarând că termenul de prescripție a expirat. Vaticanul practic a închis ochii la faptele călugărului, probabil considerând că astfel de abuzuri reprezintă o simplă abatere de la castitatea preoțească care poate fi iertată, fără a lua în considerare traumele pe care le provoacă victimelor.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook