Cu doar o zi înainte ca Înalta Curte de Casație și Justiție să se pronunțe în procesul care îl opune Agenției Naționale de Integritate, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, susținea că este convins de nevinovăția sa și consideră că raportul întocmit de ANI este lipsit de fundament. De asemenea, a declarat că, în cazul unei decizii nefavorabile, se va adresa Curții Europene pentru Drepturile Omului.
Dominic Fritz, primarul Timișoarei, a aflat decizia Înaltei Curți în dosarul ANI, joi, 18 iunie, într-un dosar care își are originea într-un raport emis de Agenția Națională de Integritate în anul 2024. Inspectorii ANI au concluzionat atunci că edilul s-ar fi aflat într-o situație de conflict de interese.
Potrivit instituției, în timpul campaniei electorale din 2020, Fritz ar fi împrumutat 25.000 de lei de la arhitectul Răzvan Negrișanu, care ulterior a devenit consilier local din partea USR. ANI a apreciat că, după preluarea mandatului, primarul a semnat un document administrativ referitor la un proiect elaborat de biroul de arhitectură al acestuia.
Soluția Înaltei Curți în dosarul lui Dominic Fritz
„Persoana evaluată a contractat un împrumut în campania electorală de la o persoană fizică. Ulterior, în perioada exercitării mandatului de primar, în luna noiembrie 2020, a întocmit un act administrativ în folosul societății reprezentată de persoana fizică, încălcând regimul juridic al conflictelor de interese. Astfel, persoana evaluată a încălcat prevederile art. 70 din Legea nr. 161/2003 coroborate cu prevederile art. 228, alin. (1), lit. b) din O.U.G. nr. 57/2019”, a transmis ANI în comunicatul de presă din iulie 2024.
Primarul Timișoarei contestă însă concluziile inspectorilor de integritate și afirmă că documentația invocată de ANI este anterioară momentului în care a devenit primar. De asemenea, a mai spus că nu are nimic să își reproșeze, consiedând că acțiunile sale au fost legitime.
Încă de la termenele anterioare, Dominic Fritz a subliniat că va rămâne în funcția de primar indiferent de soluția pronunțată în acest dosar, lucru adevărat, având în vedere că fapta sesizată de ANI se sancționează prin măsuri administrative. Totuși, în cazul în care pierdea procesul, ar fi fost supus unei interdicții de trei ani privind ocuparea unor funcții publice. Altfel spus, o astfel de sancțiune l-ar fi împiedicat să participe la eventuale alegeri în perioada 2028 – 2030.
Joi seara, după ora 20:00, Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut publică sentința luată.
Primarul Timișoarei a așteptat pronunțarea sentinței ÎCCJ împreună cu colegii de la USR Foto: Facebook
Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis într-un comunicat de presă că instanța a decis să confirme hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care s-a reținut starea de conflict de interese a primarului Municipiului Timișoara, domnul Fritz Dominic Samuel
„Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a respins recursul formulat de către domnul Fritz Dominic Samuel împotriva sentinței civile nr. 63/2026 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara- Secția Contencios administrativ și Fiscal, validând astfel Raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat starea de conflict de interese în care acesta s-a aflat.
În esență, s-a reținut că acesta a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara.
Decizia ÎCCJ reconfirmă standardul obiectiv al conflictului de interese. Potrivit jurisprudenței constante a instanței supreme, nu este necesar să fie dovedită existența unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție. Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ.
Situația de fapt în care s-a aflat domnul Fritz corespunde elementelor pe care legislația și jurisprudența le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice.
Dispozițiile legale instituie obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese. Această obligație există tocmai pentru a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional și pentru a împiedica transformarea autorității publice într-un instrument de favorizare a unor interese private. Același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică”, a transmis instanța supremă.
Înainte de pronunțarea sentinței, Fritz a arătat că așteaptă soluția alături de colegii de partid.
„Orice se întâmplă, vă asigurăm: noi rămânem în picioare, nu ne lăsăm intimidați și ne vom lupta în continuare pentru un stat corect și funcțional în serviciul românilor. Mulțumesc pentru susținere și încredere”, a transmis acesta.
Replica USR la sentinâa ÎCCJ
USR a anunțat că președintele formațiunii, Dominic Fritz, va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia care are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv.
„Sancțiunea este una administrativă, nu reprezintă o condamnare penală și nici nu conduce la pierderea mandatului de primar al Timișoarei, cum a fost fals speculată în presă. Raportul ANI, rămas definitiv cu sentința ICCJ, a constatat un conflict de interese în urma unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) elaborat în întregime înainte de preluarea mandatului său de primar. I se impută o singură faptă: a semnat, în a doua zi de mandat, dublura unui referat deja semnat de predecesor. Cu această semnătură, deși complet inutilă și fără vreo valoare juridică, ANI spune că Dominic Fritz a adus beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ și care împrumutase campania USR cu 25.000 de lei, sumă restituită de Autoritatea Electorală Permanentă.
Agenția Națională de Integritate (ANI) nu a văzut cele 8 apartamente cumpărate de părinții primarului Daniel Băluță chiar în ziua în care fiul lor a înaintat spre aprobare Consiliului Local blocul în care se aflau apartamentele. Nici pe premierul desemnat Adrian Veștea care, în calitate de primar, a aprobat construcții pe terenurile pe care chiar el personal le vânduse beneficiarului.
În schimb, ANI l-a văzut pe Dominic Fritz, care a semnat un duplicat al unui referat, parafat deja de predecesorul său în funcția de primar al Timișoarei.
De asemenea, sancțiunea de astăzi survine într-un context care ridică semne de întrebare asupra imparțialității ei, după ani în care USR a susținut eliminarea pensiilor speciale, inclusiv pentru magistrați, și după poziționări politice care au afectat interesele sistemului politic tradițional”, au transmis reprezentanții USR.
Și primarul Timișoarei a subliniat că nu poate fi de acord cu soluția instanței, astfel că e decis să continue lupta.
„Fiecare dintre aceste elemente, luate separat, ar putea fi considerate coincidențe. Împreună, însă, ridică semne de întrebare cu privire la motivația și momentul acestei decizii”, a declarat Dominic Fritz.
Președintele USR subliniază că interdicția produce efecte exact în perioada alegerilor din 2028 și 2030 și amintește că și în trecut candidaturile sale au fost contestate prin diverse proceduri administrative și juridice.
În ciuda acestei situații, Dominic Fritz anunță că își va continua activitatea politică și administrativă. El va duce la capăt mandatul de primar al Timișoarei, obținut în urma alegerilor locale din 2024, și va utiliza toate căile legale pentru a-și apăra drepturile.
Totodată, pentru a reconfirma sprijinul politic necesar exercitării funcției de președinte al partidului, Dominic Fritz va solicita un vot de încredere atât în Biroul Național al USR, cât și la Congresul partidului programat în luna octombrie.
„Drumul nostru nu se oprește la o sentință pe care o consider nedreaptă. Viitorul se decide prin votul cetățenilor și prin încrederea oamenilor pentru care muncim în fiecare zi”, a mai transmis Dominic Fritz, președintele USR și primarul Timișoarei.
Un dosar cu numeroase etape în instanță
Litigiul dintre Dominic Fritz și Agenția Națională de Integritate a parcurs mai multe etape procedurale.
La un moment dat, cauza a fost suspendată după ce avocații primarului au ridicat o excepție de neconstituționalitate. Ulterior, Înalta Curte a admis recursul formulat de ANI și a retrimis dosarul la Curtea de Apel Timișoara, instanță care se pronunțase anterior în favoarea Agenției.
În februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara a respins atât solicitarea de repunere pe rol a cauzei, cât și contestația formulată de edil. În aceste condiții, dosarul a revenit pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să pronunțe decizia definitivă.
Reacția lui Dominic Fritz
În urmă cu puțin timp, primarul Timișoarei a transmis la rându-i o reacție cu privire la decizia ÎCCJ.
„Nu mai e o surpriză pentru nimeni, ÎCCJ mi-a respins azi cererea de anulare a raportului ANI. Voi contesta sentința la CEDO. Consecința sentinței (și miza reală a raportului ANI) este interdicția de a candida la orice funcție aleasă până în 2030, inclusiv. Este o sancțiune administrativă, nu o condamnare penală. Motivul invocat: un PUZ elaborat în întregime înainte să ajung eu primar, votat de Consiliul Local pe baza documentației semnate de vechiul primar.
Fapta imputată mie este că am pus, în a doua zi în scaunul de primar, o semnătură pe dublura referatului semnat de predecesorul meu. Cu această semnătură, deși complet inutilă și fără vreo valoare juridică, ANI zice că am adus beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ, un coleg din USR care împrumutase campania noastră cu 25.000 lei, sumă restituită de Autoritatea Electorală Permanentă.
ANI nu vede apartamentele, ceasurile, mașinile și averile celor care au prădat acest stat. Pe acelea nu le caută. Îi caută pe cei, să zicem, “neascultători”. Când am protestat în 2017 în frig pentru a apăra justiția, alături de mulți dintre voi, nu mă gândeam că voi ajunge primar al unui mare oraș și președinte de partid. Și sigur nu mi-a trecut prin minte, niciodată, că voi ajunge să fiu hărțuit de justiție.
Sentința nedreaptă nu a venit din senin. A venit după ce eu personal și întregul partid USR am ajuns pe lista „dușmanilor Justiției” întocmită chiar de CSM. S-au întâmplat multe lucruri ciudate în ultimul timp, inclusiv cu procesul meu. Puse cap la cap, încetează să mai pară coincidențe.
Să fie foarte clar: nu abandonez lupta. Voi duce până la capăt mandatul de primar pe care timișorenii mi l-au încredințat, a doua oară, în 2024. Voi contesta această decizie la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru a-mi apăra numele și drepturile. Pentru că un președinte de partid trebuie să aibă mereu legitimitate, voi cere un vot de încredere în Biroul Național, Comitetul Politic și în Congresul Partidului. Vreau să fiu sigur că mergem înainte împreună cu fruntea sus.
Vă rog să țineți minte un singur lucru. Nu suntem atacați pentru greșelile noastre, ci pentru ceea ce reprezentăm. Mulțumesc că sunteți alături și că nu vă lăsați intimidați. Drumul nostru nu se oprește la o sentință nedreaptă; se decide acolo unde a contat mereu, la vot, alături de oamenii pentru care facem toată această muncă”, a fost mesajul lui Dominic Fritz.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
