Simona Ionescu / Redactor Șef

DREPT LA REPLICĂ. Arhiepiscopia Romano-Catolică București susține că Monseniorul Ioan Robu nu a avut calitatea de lucrător al Securității 

DREPT LA REPLICĂ. Arhiepiscopia Romano-Catolică București susține că Monseniorul Ioan Robu nu a avut calitatea de lucrător al Securității 
În urma articolului publicat de Rețete și vedete în data de 11 mai 2021, care anunța faptul că fostul Arhiepiscop Mitropolit de București al Bisericii Romano-Catolice, ar fi colaborat cu poliția politică a regimului comunist. Arhiepiscopia Romano-Catolică București vine cu clarificări.

Rețete și vedete scria în urmă cu câteva zile că monseniorul Ioan Robu a fost lucrător al Securității, conform unei decizii a Curții de Apel. Curtea de Apel București a decis luni, 10 mai, că Ioan Robu, fost Arhiepiscop Mitropolit de București al Bisericii Romano-Catolice, a avut calitatea de lucrător al Securităţii. Hotărârea nu este definitivă, astfel că monseniorul poate face recurs în 15 zile, conform legii. 

„Respinge excepţia inadmisibilităţii ca neîntemeiată. Admite cererea. Constată calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi, 10.05.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în hotărârea de pe Portal Just, citată de Rețete și Vedete. 

Monseniorul Ioan Robu nu a avut calitatea de lucrător al Securității 

În urma informațiilor, Arhiepiscopia Romano-Catolică București a clarificat situația. 

„Arhiepiscopia Romano-Catolică București dorește să dezmintă informațiile apărute în articolele publicate în mass-media, în perioada 10-11 mai 2021, potrivit cărora în dosarul nr. 6018/2/2020, prin sentința civilă nr. 740 din data de 10 mai 2021, un complet al Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ar fi constatat faptul că Monseniorul Ioan Robu, fostul Arhiepiscop Mitropolit de București, a avut calitate de lucrător al Securității.

În primul rând, persoana judecată în dosarul nr. 6018/2/2020 NU este Monseniorul Ioan Robu. Este o confuzie regretabilă, fiind vorba de două persoane distincte, chiar dacă poartă același nume.

În al doilea rând, Arhiepiscopia Romano-Catolică București a mai emis anterior o declarație de presă pe această temă, precizând că în raport cu Securitatea Statului, Monseniorul Ioan Robu nu a fost nici colaborator, nici informator, dar foarte probabil a fost urmărit informativ și operativ, datorită funcției pe care o avea în Biserica Catolică.

Monseniorul Ioan Robu a fost parte într-o serie de dosare prin care a contestat orice documente care ar fi atestat calitatea de colaborator sau lucrător al securității. Astfel, prin următoarele hotărâri judecătorești:

  1. decizia nr. 948/17.03.2017 a Curții de Apel București în dosarul 8354/2/2016, 
  2. decizia nr. 4259/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul 8354/2/2016 și 
  3. decizia 1562/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul 2866/1/2019

se constată în mod definitiv și irevocabil că Monseniorul Ioan Robu nu a fost colaborator/lucrător al securității, după cum a atestat și CNSAS prin adeverința nr. 1663/14.06.2016.

Monseniorul Ioan Robu nu doar că nu a fost aservit Securităţii Statului, ci a înfruntat Securitatea, luptând pentru drepturile religioase ale cetățenilor catolici, pentru asigurarea unei bune desfășurări a activității Bisericii Catolice în România și pentru păstrarea identității catolice în țara noastră în acele vremuri grele.

Având în vedere toate aceste informații, Arhiepiscopia Romano-Catolică București solicită publicarea dreptului la replică și actualizarea articolelor în care s-au folosit informații inexacte, prin care s-a adus un prejudiciu de imagine Monseniorului Ioan Robu, astfel încât cititorii să aibă acces la informații corecte și obiective”.

Foto: Facebook

Zvonurile încep să prindă alt contur. Pleacă Răzvan și Dani de la Antena 1?

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre