Elena Udrea a împărtășit recent o serie de amintiri și opinii despre viață, societate și perspectivele tehnologiei. Conversația a atins subiecte sensibile precum identitatea etnică, experiențele din tinerețe și lecțiile învățate din greșeli, Elena Udrea oferindu-le românilor o privire nefiltrată asupra parcursului său de la fata de la țară la un politician celebru.
Elena Udrea a clarificat și aspectele legate de originea sa. După ani buni în care s-au spus că „este țigancă”, fostul ministru al Turismului a subliniat că acest lucru nu este real și a vorbit despre calitățile artistice ale femeilor rrome.
Elena Udrea tranșează problema etniei: „Nu m-ar fi deranjat să fiu țigancă”
„Nu sunt țigancă și am spus-o de nenumărate ori. N-aș avea nimic să spun că așa e. Mi-a zis ăsta prietenul meu, vai ce lapsus am, Mădălin. Eu nu am nimic să aud, dar mama se supără. Am spus asta cu femei rrome de față și s-au supărat, dar am zis că au o înclinație artistică extraordinară și că ele sunt foarte pasionale. Și cumva s-au simțit lezate.
Filmele acelea, „Șatra”, dansul la focul de tabără, senzualitatea mi se păreau wow. Dar eu nu sunt țigancă, n-a fost să fie”, a mărturisit Elena Udrea, invitată în podcastul lui Damian Drăghici.
Elena Udrea și sarafanul lung din liceu
Elena Udrea dezminte zvonul că este „țigancă”. Sursă foto: captură video
De asemenea, Elena Udrea a vorbit despre adolescența marcată de disciplină, influențată de zodia sa, Capricornul. Fostul ministru al Turismului a evocat perioada liceului, când absenta foarte rar de la școală ca să meargă la un suc cu prietenele.
Elena Udrea nu s-a considerat niciodată o elevă exemplară, dar nici una rebelă, recunoscând că aspectul fizic nu a ajutat-o să iasă în evidență față de alte fete. În ceea ce privește hainele sale, deseori confecționate la croitoreasă și inspirate dintr-un stil conservator, o făceau să pară demodată în ochii colegilor.
Elena Udrea, „mămăița” din liceu”
„Eu sunt Capricorn, asta înseamnă disciplină. Am mai chiulit și eu în liceu, dar sporadic, când mai mergeam cu colegele să bem un suc.
Nu eram tocilară, dar nici cea mai… Nici nu credeam că aș avea atuuri să mă remarc cu prezența fizică, erau alte fete mult frumoase. Aveam o fustă lungă, eram un fel de old fashion. Aveam un sarafan în clasa a X-a, era lung, între genunchi și gleznă, care se mai și rupea, eram un fel de mămăiță.
Elena Udrea, cucoana din provincie
Ulterior când am venit în București, mi se spunea Coana mare pentru că aveam niște rochițe din alea făcute la croitoreasă, cu mătăsică, toculețe, nu aveam o pereche de blugi. Vreo doi ani nu am avut prieteni printre colegi nu pentru că eram inaccesibilă, dar ei erau bucureșteni, iar eu de la țară, îmi vedeam de treaba mea.
Prin anul trei mi-au spus de m-au numit Coana mare: că mă comportam ca o cucoană din provincie. Mult timp m-am simțit de la țară, până spre sfârșitul facultății”, s-a destăinuit fosta blondă de la Cotroceni.
Prima mașină a Elenei Udrea: un Oltcit second-hand
După ce a terminat facultatea, Elena Udrea a început să câștige bani din avocatură. Primele venituri, obținute în anii ’90 prin înființarea de societăți comerciale, i-au permis să-și cumpere prima mașină: un Oltcit second-hand, care s-a dovedit a fi o dezamăgire majoră datorită unor viclenii ale vânzătorilor.
Experiența a continuat cu un Renault vechi, ambele vehicule devenind simboluri ale începuturilor sale modeste în capitală.
„Am intrat în avocatură, am început să câștig proprii bani, mi-am cumpărat prima mea mașină din banii câștigați. Făceam societăți comerciale în 1996 când am câștigat prima sută de dolari…
În câteva luni am făcut 1400 de dolari și mi-am cumpărat un Oltcit grena. Și m-au păcălit niște domni, niște samsari că m-am dus să iau mașina de la Vitan, de la târg. Și am văzut eu Oltcit-ul ăla lucea de frumos ce era, când mă uit în spate nou, nouț, avea inclusiv folie pe banchetă.
Am cumpărat, m-am dus în Pajura să facem actele. După ce semnăm zic să scot folia, era toată canapeaua ruptă, de vechi ce era. Mă cunoștea tot tribunalul după mașina asta, apoi mi-am luat o mașină veche un Renault, vechi de când e lumea.
Nu a singura țeapă pe care am luat-o, dar am căzut în alte capcane, dar am învățat care e diferența între utopie și ce e viața cu adevărat”, a mărturisit Elena Udrea.
Fostul ministru al Turismului, convins că va trăi mult
Elena Udrea a povestit lucruri necunoscute în podcastul lui Damian Drăghici. Sursă foto: captură video
Elena Udrea și-a exprimat optimismul față de viitor, influențată de lecturi din închisoare, inclusiv lucrări ale lui Yuval Noah Harari. Fostă blondă de la Cotroceni anticipează progrese în biotehnologie și inteligență artificială care vor prelungi viața umană, transformând vârsta de 50 de ani într-un nou început.
Această viziune o motivează să-și facă planuri ambițioase, refuzând ideea de pensionare prematură.
„Eu cred că vom putea să prelungim viața și mă consider pe la mijlocul vieții mele active și asta îmi dă o mare nădejde. În închisoare am citit foarte mult lucrând la biblioteca și la clubul deținutelor și așa l-am descoperit și pe Noah Harari. Spunea la un moment dat în 2017-2018 că inteligența artificială și biotehnologia vor face două lucruri.
Oamenii vor trăi foarte mult și vor fi obligați ca la fiecare zece ani să se readapteze, iar la 50 de ani vom fi la începutul vieții active. Ca urmare, îmi fac planuri foarte multe pentru viitor. Și nu mă gândesc că viața mea intră într-o etapă de pensie”, s-a destăinuit fostul ministru al Turismului.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
