Simona Ionescu / Redactor Șef
Muntele Everest, simbolul suprem al naturii neatinse, a ajuns să fie considerat cea mai înaltă groapă de gunoi din lume. După 11 ani de încercări eșuate, autoritățile din Nepal au recunoscut înfrângerea: schema care obliga alpiniștii să coboare gunoiul a fost abandonată, după ce mulți dintre ei au găsit metode ingenioase de a trișa sistemul.
În 2014, Nepalul a introdus o regulă drastică. Fiecare alpinist care urca dincolo de Tabăra de Bază Everest era obligat să plătească o garanție de 4.000 de dolari, recuperabilă doar dacă aducea înapoi cel puțin opt kilograme de deșeuri. Măsura urmărea să curețe resturile lăsate de generații întregi de alpiniști: butelii de oxigen abandonate, corturi rupte, conserve, ambalaje și chiar deșeuri umane.
La peste un deceniu distanță, autoritățile recunosc că problema nu doar că nu a dispărut, ci continuă să se agraveze.
Realitatea din teren a fost însă alta. Potrivit Comitetului pentru Controlul Poluării Sagarmatha, mulți alpiniști adunau gunoi din taberele inferioare, unde deșeurile sunt mai ușor accesibile, în loc să coboare resturile din taberele superioare, acolo unde se află cea mai mare parte a mizeriei.
Tshering Sherpa, directorul SPCC, a explicat pentru BBC că din taberele înalte oamenii aduc înapoi aproape exclusiv butelii de oxigen. Corturile, dozele, cutiile de mâncare și ambalajele rămân abandonate, iar deșeurile se adună an de an în zonele cele mai greu accesibile ale muntelui.
Pentru comunitățile locale din Nepal și Tibet, Everestul nu este doar un munte. El este cunoscut sub numele de Sagarmatha, „Fruntea Cerului”, și Chomolungma, „Zeița Mamă a Lumii”. Timp de secole, a fost considerat un loc sacru, locuința zeilor și a spiritelor protectoare, un spațiu care trebuia respectat și ferit de profanare.
Tocmai de aceea, imaginea actuală a Everestului, plin de gunoaie, este cu atât mai șocantă: muntele zeilor a devenit victima nepăsării umane.
Deși nu există o estimare oficială exactă, datele disponibile conturează o situație alarmantă. Specialiștii estimează că aproximativ 50 de tone de gunoi se află deasupra Taberei de Bază Everest, acumulate în ultimele decenii.
În fiecare an, între 900 și 1.000 de tone de deșeuri ajung în Parcul Național Sagarmatha, iar între Tabăra 1 și Tabăra 4 sunt abandonate anual cantități semnificative de deșeuri umane. Doar într-un singur sezon recent, Tabăra de Bază a generat aproximativ 75 de tone de gunoi. Un studiu publicat în 2020 avertiza că, în ultimii 60 de ani, pe Everest s-au acumulat cel puțin 50 de tone de deșeuri solide.
Paradoxal, pentru mulți alpiniști pierderea garanției de 4.000 de dolari nu reprezintă o problemă reală. Costul unei expediții pe Everest variază între 20.000 și 100.000 de dolari, iar amenda sau garanția pierdută devine un detaliu minor.
În medie, un alpinist produce aproximativ 12 kilograme de deșeuri în cele șase săptămâni petrecute pe munte. În acest context, muntele sacru este tratat ca un loc unde gunoiul poate fi abandonat fără consecințe reale.
În 2017, alpiniștii au coborât 25 de tone de gunoi și 15 tone de deșeuri umane, însă autoritățile recunosc că aceasta reprezintă doar o mică parte din mizeria lăsată anual pe Everest.
După eșecul garanției, Nepalul introduce acum o taxă de curățenie nerambursabilă, tot de aproximativ 4.000 de dolari.
Acești bani vor fi folosiți pentru crearea unui punct de control la Tabăra a Doua și pentru trimiterea de rangeri montani care să urce mai sus pe munte și să monitorizeze ce lasă alpiniștii în urmă. Comunitatea Sherpa susține măsura, spunând că vechiul sistem nu a pedepsit pe nimeni și nu a avut efect real.
Numărul turiștilor a explodat în ultimii ani. Doar în acest an, peste 600 de persoane au ajuns pe cel mai înalt vârf al lumii. Fiecare dintre ei a lăsat însă ceva în urmă.
Ce a fost cândva simbolul purității naturale și al sacrului a devenit o lecție dură despre turismul fără limite și despre cât de ușor poate fi distrus chiar și „acoperișul lumii”.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
