Rusia a anunțat public, pe 25 aprilie 2025, că a arestat la Soci un cetățean român în vârstă de 22 de ani, acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei. La câteva ore după ce vestea a trecut din presa rusă în cea din Occident, contextul se complică. Au apărut noi date care ridică întrebări cu privire la strategia Kremlinului. Să fie oare o întâmplare izolată, sau vechea rețetă din manual pentru o armă diplomatică?
Pe 25 aprilie, FSB-ul rus a anunțat că a reținut un cetățean român în vârstă de 22 de ani, care este acum acuzat că ar fi spion. Mai exact, autoritățile ruse susțin că ar fi transmis informații despre amplasamente militare din zona Soci către serviciile de informații ucrainene.
Într-un videoclip publicat de presa rusă, tânărul – cu fața blurată – vorbește în limba engleză și susține că a fost în contact cu un agent numit „Vladimir”. Presa apropiată Kremlinului mai precizează că împotriva românului a fost deschis un dosar penal, în baza articolului 276 din Codul Penal al Federației Ruse, care vizează infracțiunea de „spionaj”. Dacă va fi găsit vinovat de acuzații, acesta riscă până la 20 de ani de închisoare.
MAE dă replica: arestat în decembrie 2024, anunțat în aprilie 2025
La câteva ore distanță după ce știrea a devenit publică, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a confirmat că persoana în cauză este cetățean român. Autoritățile mai precizează și că sunt în legătură cu familia acestuia și oferă asistență consulară.
Românul a fost arestat în urmă cu 4 luni, dar Rusia anunțat acest lucru abia pe 25 aprilie Sursa: VK
Surpriză însă, românii spun că bărbatul se află în detenție încă din decembrie 2024. În fapt, pe data de 14 decembrie anul trecut, MAE comunica situația, printr-un text scurt, pe site-ul oficial. În acel moment, cazul era tratat drept o reținere într-o zonă disputată – mai exact, pe teritoriul autoproclamatei republici Abhaze, controlată de Federația Rusă.
MAE preciza atunci că făcea demersuri pentru confirmarea cetățeniei și că nu fusese primită vreo solicitare de asistență consulară. Informațiile despre acuzațiile de spionaj și implicarea FSB aveau să apară public abia patru luni mai târziu.
Moscova repetă strategia „de manual”. A mai „uitat” și în trecut de cei arestați
Kremlinul nu este la prima utilizare a tacticii de a reține persoane sub acuzații grave, pentru ca apoi să întârzie anunțul public sau să lanseze treptat informațiile, în funcție de interesul politic al momentului. Cazul cetățeanului român reținut și dezvăluit abia acum se înscrie într-un tipar deja consacrat de Moscova în ultimii ani.
Evan Gershkovich, corespondent al Wall Street Journal a fost arestat pe 29 martie 2023 Sursa: Facebook
Un exemplu recent este cel al jurnalistului american Evan Gershkovich, corespondent al Wall Street Journal, arestat pe 29 martie 2023. Deși reținerea a fost anunțată a doua zi, detaliile privind acuzațiile de spionaj au fost lansate în valuri, pe parcursul lunilor următoare. Rusia a folosit cazul ca instrument de presiune diplomatică, în special pentru un posibil schimb de prizonieri. Chiar oficialii ruși au confirmat ulterior metoda.
Un pușcaș marin SUA și un spion estonian, victime ale strategiei Kremlinului
O tactică similară a fost aplicată și în cazul lui Paul Whelan, fost pușcaș marin american, arestat în decembrie 2018. Informațiile au fost inițial vagi, iar detaliile dosarului au fost „construite” treptat, în funcție de nevoile Kremlinului.
Cazul său a fost reactivat periodic în presa rusă, în special atunci când Moscova a vrut să transmită un semnal de forță sau să negocieze poziții sensibile cu Washingtonul. Whelan a fost eliberat într-un final, după 5 ani de detenție.
Eston Kohver, ofițer de informații din Estonia, răpit în septembrie 2014 direct de pe teritoriul estonian
Poate cel mai dur precedent european este cel al lui Eston Kohver, ofițer de informații din Estonia, răpit în septembrie 2014 direct de pe teritoriul estonian, în apropierea graniței. Kohver a fost ținut inițial în secret, iar cazul său a fost folosit pentru a umili public Estonia. A fost în cele din urmă implicat într-un schimb de prizonieri, în urma unor negocieri intense.
Nu în ultimul rând, numeroși cetățeni ucraineni au fost reținuți în Crimeea sau Donbas — acuzați de sabotaj sau spionaj, ținuți în secret luni de zile. Uneori, familiile nici măcar nu erau informate. Scopul acestor rețineri era același: întărirea narativului conform căruia Ucraina ar acționa ca un stat terorist în regiunile ocupate.
Tensiunile dintre România și Rusia au evoluat în ultimele luni
Cazul cetățeanului român pare să bifeze toate aceste elemente deja familiare: discreție la reținere, tăcere îndelungată, apoi dezvăluire strategică în momente de tensiune politică. La toate acestea, se adaugă și contextul tensionat din ultimele luni între România și Rusia.
În decembrie 2024, România s-a confruntat cu un moment fără precedent: anularea alegerilor prezidențiale, după acuzații grave de interferență externă și dezinformare masivă pe rețelele sociale. Suspiciunile de implicare rusă, inclusiv susținerea discretă a unui candidat pro-rus, au fost larg dezbătute în spațiul public.
România și Rusia au făcut „pase” de diplomați expulzați
În martie 2025, tensiunile au escaladat oficial: România a expulzat doi diplomați militari ruși — Victor Makovskiy, atașat militar, și Evgeny Ignatiev, adjunct al atașatului militar al Ambasadei Rusiei la București —, invocând desfășurarea unor activități incompatibile cu statutul diplomatic.
Pasa diplomatică între România și Rusia a culminat pe 25 aprilie, cu anunțul arestării românului considerat spion de către FSB Sursa: VK
Replica Moscovei nu a întârziat: pe 9 aprilie 2025, Federația Rusă a anunțat expulzarea a doi diplomați români de rang similar din Ambasada României la Moscova. Numele acestora nu au fost făcute publice, dar autoritățile române au confirmat că este vorba despre atașați militari.
Ulterior, pe 25 aprilie, Rusia și-a adus aminte că a arestat un român în urmă cu 4 luni, pe care l-a acuzat de spionaj.
Kremlinul trimite un mesaj? Sau plătește un refuz?
Privit în ansamblu, momentul ales de Rusia pentru a scoate la lumină un caz vechi de luni de zile pare departe de a fi întâmplător. Reținerea discretă, urmată de o dezvăluire cu miză politică într-o perioadă de tensiuni diplomatice, se înscrie perfect în logica unei atenționări „cu note de subsol”. Uneori, când canalele tăcute ale diplomației nu oferă rezultatele așteptate, Kremlinul preferă să mute jocul în spațiul public.
Poate fi aceasta o formă de represalii diplomatice? Sau un semnal adresat atât României, cât și aliaților săi? Cert este că profilul ales – un cetățean UE, tânăr, acuzat de colaborare cu Ucraina – pare gândit pentru a provoca ecou în spațiul internațional.
Se repetă o rețetă veche, dar eficientă: Rusia rămâne, aparent, în umbră, fără declarații spectaculoase sau nume de diplomați făcute publice, lăsând în schimb imaginea să lucreze în favoarea sa.
Rămâne de văzut dacă în zilele următoare cazul va escalada într-un scandal diplomatic sau, dimpotrivă, va dispărea rapid, semn că mesajul a fost recepționat cu succes.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
