Cea mai faimoasă femeie spion din Balcani a fost româncă. A murit singură și depresivă, în condiții bizare

Când vine vorba de spioni români, numele care răsună pe buzele tuturor este Ion Mihai Pacepa. Șef al spionajului românesc în „epoca Ceauşescu”, a fost cel mai cunoscut oficial al Securităţii române care, aflat în misiune în afara ţării, a refuzat să revină în România. A solicitat azil politic în SUA prin intermediul ambasadei americane din Bonn, iar cererea a fost aprobată de preşedintele Jimmy Carter. 

Înainte de Pacepa însă, a mai existat cineva a cărei faimă s-a dus departe: Maria Bălan, cea mai faimoasă femeie spion din Balcani. Era atât de pricepută, încât a fost supranumită „Mata Hari” a României, sau „Regina spionajului”. 

A fost fiică de preot și vorbea mai multe limbi străine

Fiică de preot, Maria Bălan s-a născut în 1895 în Vârșeț, un oraș românesc situat în Banatul Sârbesc. În perioada în care era elevă la Școala Normală din oraș, Vârșețul a devenit locul de sosire al unui detașament al armatei austro-ungare. Maria era poliglotă, stăpânind sârbo-croata, maghiara, franceza și germana.

Activitățile de spionaj ale Mariei au început în 1910, când s-a îndrăgostit de un ofițer care era cazat la casa părinților ei. Cei doi au fugit împreună la Timișoara, dar tânăra a fost abandonată de iubitul ei la scurt timp după sosire. La acea vreme, Timișoara se afla sub ocupația Imperiului Austro-Ungar.

A primit numele de cod B9

Maria Bălan, cu personalitatea sa vivace și aspectul atrăgător, nu a trecut neobservată în Timișoara și a devenit rapid o figură de interes pentru ofițerii din oraș. Însă, ceea ce aceștia nu știau era că toate informațiile militare pe care le aduna Maria ajungeau direct la București, unde erau preluate de funcționarii din Ministerul de Război al României.

În 1914, Maria Bălan a fost desemnată oficial cu numele de cod B9 și a început să transmită informații către București, chiar dacă România nu era încă implicată în Primul Război Mondial. Aceste date includeau planurile de bătălie ale armatei, starea armamentului și alte informații critice. 

S-a folosit de frumusețea ei pentru a afla secrete de război

În plus, Maria a dezvăluit autorităților române identitatea unor agenți ai Imperiului Austro-Ungar care erau infiltrați în satele din zona culoarului Rucăr – Dragoslavele – Câmpulung Muscel. Acești agenți se prezentau ca pădurari și vânători, dar, în realitate, aveau misiuni de recunoaștere pentru o eventuală invazie a teritoriului.

Toate informațiile raportate de Maria ajungeau la Direcția Siguranței Generale din Ministerul de Interne și la secția a II-a a Marelui Stat Major din Ministerul de Război.

Maria Bălan a fost un element cheie în Primul Război Mondial

„În urma legăturilor cu ofițeri germani și austro-ungari din Timișoara, agentul B9 aduce imense servicii României și Serbiei în anii Primului Război Mondial, procurând informații cu privire la pregătirile militare și la mișcările trupelor austro-ungare din Banat, precum și la planul Puterilor Centrale îndreptate împotriva Regatului României”, menționa Ion Bodunescu, autorul lucrării „Descifrarea unei istorii necunoscute”, scrisă în colaborare cu Ion Rusu Șirianu.

În 1918, identitatea Mariei Bălan a fost descoperită după ce Puterile Centrale au ocupat Bucureștiul și autoritățile române s-au retras la Iași. Atunci, ocupanții au început să examineze arhivele lăsate în Capitală. Maria Bălan a fost arestată, iar autoritățile austro-ungare au inițiat un proces urgent.

A fost condamnată la moarte, dar a dispărut înainte de execuție

Procesul a fost sumbru și rapid, iar Maria a fost condamnată la moarte pentru trădare, urmând să fie spânzurată. Cu toate acestea, în ziua execuției, sergentul de gardă a descoperit că celula Mariei era goală, căci ea  reușise să fugă cu ajutorul unui ofițer austriac. 

S-a refugiat la București, iar apariția sa în Capitală a fost interpretată ca o evadare organizată de serviciul de spionaj român. A fost identificată sub un nume fals și a locuit la București și Paris până în 1928, când s-a întors în orașul natal.

A ajuns alcoolică și a murit otrăvită

Maria nu mai avea familie și a achiziționat o tavernă, căzând în viciul alcoolului și dezvoltând o depresie profundă. În seara de 30 septembrie 1936, a plecat spre cimitir și a fost găsită moartă a doua zi, prin otrăvire, lângă mormântul părinților săi. 

Localnicii au fost cei care au găsit-o, însă nu se știe cine a prins-o, într-un final, cu toate că își schimbase identitatea. Ziarul „Paris Soir”, din 6 octombrie 1936, o evoca, la cinci zile după moartea ei: „faimoasa Maria Bălan, regina spionajului, o Mata Hari a Ungariei”. Cotidianul italian, „Tempo”, din 10 octombrie 1936, nota „Planurile serviciului de spionaj erau dejucate (…) de o spioană desăvârșită, pentru a cărei capturare austriecii erau gata să ofere sume fabuloase”.