Simona Ionescu / Redactor Șef
Incidentul de la Casa Albă care a stârnit controverse a readus în atenția publicului o teorie formulată de Dan Bongino, actualul director adjunct al FBI, acum doi ani. Acesta a susținut atunci că „nu există nicio șansă” ca altcineva decât un membru al familiei Biden să fi adus drogurile în incinta strict securizată a Casei Albe.
Deși lipsită de dovezi concrete, această ipoteză a alimentat speculații, legate în special de Hunter Biden, fiul fostului președinte, cunoscut pentru lupta sa cu dependența de droguri. Cu toate acestea, investigația inițială s-a încheiat fără rezultate, iar redeschiderea cazului ridică întrebări despre motivele din spatele acestei decizii.
Pe 2 iulie 2023, un plic de dimensiunea unei monede, conținând cocaină, a fost descoperit într-un compartiment din apropierea intrării în Aripa de Vest a Casei Albe, o zonă frecventată de angajați, vizitatori și turiști. Descoperirea, raportată inițial de Secret Service, a declanșat o evacuare temporară și o investigație rapidă.
Testele de laborator au confirmat că substanța era cocaină, dar ancheta s-a încheiat după doar 11 zile, pe 12 iulie, fără a identifica un suspect. Secret Service a invocat lipsa amprentelor sau a ADN-ului utilizabil pe ambalaj și a menționat că peste 500 de persoane, inclusiv turiști, ar fi avut acces în zonă, conform CBS News.
La momentul incidentului, familia Biden, inclusiv fostul președinte Joe Biden și fiul său Hunter, se afla în afara Washingtonului, sărbătorind Ziua Independenței la Camp David. Cu toate acestea, speculațiile s-au concentrat asupra lui Hunter Biden din cauza istoricului său de dependență de cocaină, detaliat în memoriile sale, Beautiful Things.
Hunter fusese văzut părăsind Casa Albă pe 30 iunie, cu două zile înainte de descoperire, dar nu există dovezi care să-l lege de incident. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a calificat acuzațiile la adresa lui Hunter drept „iresponsabile,” subliniind că zona era accesibilă publicului în timpul tururilor de weekend.
Fost agent Secret Service și actual director adjunct al FBI, Dan Bongino a stârnit controverse în 2023, la câteva zile după descoperirea cocainei, printr-o postare pe platforma X. „Nu există absolut nicio șansă ca altcineva decât un membru al familiei să fi adus cocaina în complexul Casei Albe. Nicio șansă să treacă de punctele de control magnetic și de securitate. Familia ocolește aceste verificări”, a spus acesta.
Teoria a fost amplificată de susținători ai fostului președinte Donald Trump, inclusiv de Trump însuși, care a declarat în februarie 2025 pentru The Spectator că lipsa amprentelor pe plic indică o „mascare deliberată” și că „fie Joe, fie Hunter” ar fi responsabil.
În august 2024, Bongino a susținut că informatori i-ar fi dezvăluit „suspiciuni” că amprentele de pe plic ar putea aparține cuiva din cercul apropiat al familiei Biden, dar nu a prezentat dovezi. Aceste afirmații au fost criticate ca fiind speculații fără fundament.
Pe 26 mai 2025, Dan Bongino a anunțat pe X că FBI-ul va redeschide sau aloca resurse suplimentare pentru trei cazuri „de interes public” din perioada administrației Biden, considerate de acesta ca indicând „potențială corupție publică”.
E vorba de descoperirea cocainei în Casa Albă, „scurgerea draftului deciziei Dobbs a Curții Supreme” din mai 2022 și plasarea de bombe artizinale DNC și RNC în Washington, D.C. din 5 ianuarie 2021.
„La scurt timp după învestire, eu și directorul Kash Patel am evaluat mai multe cazuri de corupție publică. Am decis să redeschidem sau să alocăm mai multe resurse pentru aceste investigații”, a scris Bongino, adăugând că primește informări săptămânale și că „se fac progrese”.
El a făcut apel la public pentru informații noi. Decizia vine în contextul numirii lui Bongino și Kash Patel, ambii apropiați ai lui Trump, în poziții de conducere la FBI. Patel, confirmat ca director FBI în mai 2025, și Bongino, numit adjunct în martie, au fost critici vocali ai administrației Biden și susținători ai teoriilor conspiraționiste, inclusiv despre alegerile din 2020.
Citiți și:
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
