Balcanii traversează o perioadă politică neobișnuită: trei femei se află în centrul atenției în Serbia, Kosovo și Bulgaria. Ana Brnabić a preluat interimar atribuțiile de președinte al Serbiei, economista Justina Shiroka-Pula a fost aleasă șefa statului Kosovo, iar în Bulgaria, cântăreața Vanya Velikova candidează la alegerile prezidențiale din 25 octombrie. De la o fostă șefă de guvern la o profesoară universitară și o vedetă a muzicii pop-folk, cele trei au trasee profesionale foarte diferite. Ce se aude despre România!
Femeile ajung în prim-planul politicii din Balcani, într-un moment în care Serbia trece printr-o schimbare la vârful puterii, Kosovo încearcă să depășească o criză instituțională, iar Bulgaria se pregătește pentru alegerile prezidențiale. Trei țări, trei povești diferite și trei femei care atrag atenția publicului din regiune.
Totuși, situațiile nu sunt identice. În Serbia, Ana Brnabić exercită temporar atribuțiile șefului statului, după demisia lui Aleksandar Vučić. În Kosovo, Justina Shiroka-Pula a fost aleasă președintă de parlament, în timp ce în Bulgaria, Vanya Velikova încearcă să transforme notorietatea din lumea muzicii într-o candidatură prezidențială.
Ana Brnabić, femeia care a preluat atribuțiile prezidențiale în Serbia
La 51 de ani, Ana Brnabić este una dintre cele mai cunoscute figuri ale politicii sârbe. Fostă prim-ministră și actuală președintă a parlamentului, ea a preluat atribuțiile prezidențiale la 28 septembrie 2026, după ce Aleksandar Vučić și-a anunțat demisia.
Născută la Belgrad, în 1975, Brnabić a avut inițial o carieră în mediul privat, în consultanță și în proiecte de dezvoltare economică. A studiat administrarea afacerilor în Statele Unite și a obținut o diplomă de master în management și marketing în Marea Britanie.
Intrarea sa în guvern a avut loc în 2016, când a devenit ministru al Administrației publice și autonomiei locale. În anul următor, a fost desemnată prim-ministră, devenind prima femeie care a condus guvernul Serbiei și prima persoană publică, deschis homosexuală, care a ocupat această funcție.
Brnabić a condus guvernul până în 2024, când a devenit președinta Adunării Naționale. Este membră a Partidului Progresist Sârb, formațiune asociată cu Aleksandar Vučić, și una dintre cele mai apropiate colaboratoare politice ale acestuia.
Ana Brnabić este prima femeie care a condus guvernul Serbiei și prima persoană publică, deschis homosexuală, care a ocupat această funcție Foto: Instagram
Preluarea atribuțiilor prezidențiale nu înseamnă însă că Brnabić a câștigat alegerile pentru șefia statului. Mandatul său este temporar, iar alegerile prezidențiale trebuie organizate până la sfârșitul lunii decembrie 2026, iar momentan nicio formațiune nu și-a anunțat candidatul. Între timp, Serbia se pregătește și pentru alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie.
Schimbarea are loc într-un context politic tensionat, marcat de proteste anticorupție și de acuzații privind concentrarea puterii și condițiile competiției electorale. Pentru Brnabić, provocarea imediată este să asigure continuitatea instituțională până la alegerea unui nou președinte.
Justina Shiroka-Pula, economista care a devenit președinta Kosovo
În Kosovo, schimbarea de la vârful statului are o altă semnificație. Justina Shiroka-Pula, în vârstă de 73 de ani, a fost aleasă președintă de parlament în noaptea de 6 spre 7 octombrie 2026, obținând 81 de voturi din totalul de 120 de deputați. Învestirea sa a avut loc la 7 octombrie.
Spre deosebire de Ana Brnabić, care a venit din mediul de afaceri, Shiroka-Pula și-a construit cariera în economie și în mediul universitar. A studiat la Universitatea din Priștina și a continuat pregătirea în domeniul dezvoltării economice, devenind profesoară universitară.
Justina Shiroka-Pula, 73 de ani, aleasă președintă în Kosovo, și-a construit cariera în economie și în mediul universitar Foto: Instagram
Experiența sa include și funcții politice. Între 2008 și 2011 a fost ministru al energiei și mineritului, iar ulterior a ocupat un mandat de deputat din partea Partidului Democrat din Kosovo. Înainte de alegerea la președinție, a condus Academia de Științe și Arte din Kosovo.
Alegerea sa a venit după mai bine de 19 luni de blocaj legislativ, două alegeri parlamentare anticipate și negocieri dificile între partidele politice. Shiroka-Pula a fost susținută atât de formațiunea Vetëvendosje, aflată la guvernare, cât și de principalul partid de opoziție, PDK. Votul a evitat declanșarea unui nou scrutin anticipat.
Funcția de președinte al Kosovo este în mare parte reprezentativă, dar are atribuții importante în politica externă și în domeniul securității. Noua șefă a statului va trebui să contribuie la stabilitatea instituțiilor și să gestioneze dosare sensibile, într-o perioadă în care țara este afectată de dispute politice și tensiuni legate de justiția internațională.
Prin alegerea sa, Shiroka-Pula a devenit a treia femeie care ocupă funcția de președinte al Kosovo de la declararea independenței în 2008.
Vanya Velikova, cântăreața care intră în cursa prezidențială din Bulgaria
În Bulgaria, povestea este diferită. Vanya Velikova, cunoscută interpretă de muzică pop-folk, candidează la alegerile prezidențiale programate pentru 25 octombrie 2026. Ea figurează în registrul electoral sub numele Ivanka Velikova Tsvetanova-Petkova și candidează alături de Panayot Kyuchukov, cunoscut și ca „Paco”.
Vanya Velikova este o cunoscută ca interpretă de muzică pop-folk din Bulgaria Foto: Instagram
Spre deosebire de celelalte două femei, Velikova nu are un parcurs comparabil în conducerea guvernului, în administrație sau în mediul academic. Notorietatea sa provine în principal din muzică și din aparițiile publice, iar candidatura sa a atras atenția prin stilul neconvențional al campaniei.
Printre imaginile care au circulat în presa bulgară se numără apariția sa în fața sediului președinției cu un jeep roz. Mesajele sale publice au pus accentul pe dorința de a îmbunătăți situația țării, însă informațiile disponibile nu permit conturarea unui program politic detaliat comparabil cu cel al candidaților cu experiență instituțională.
Candidatura ei trebuie privită în contextul unui scrutin în care alegătorii vor avea de ales între numeroase perechi de candidați la președinție și vicepreședinție. Comisia Electorală Centrală a Bulgariei a înregistrat candidatura sa, rămâne de vpzut și dacă artista va convinge electoratul luna aceasta. Alegerile vor arăta dacă notorietatea din lumea divertismentului se poate transforma într-un sprijin politic consistent.
Trendul balcanic are ecouri în România
După 1990, mai multe femei au intrat în cursa pentru Președinția României, însă niciuna nu a reușit până în prezent să câștige cea mai înaltă funcție în stat. Prima candidată a fost Grațiela-Elena Bârlă, independentă în alegerile din 2000. În 2014, Elena Udrea, reprezentanta Partidului Mișcarea Populară (PMP), și Monica Macovei, candidată independentă, au participat la scrutinul prezidențial. Cinci ani mai târziu, Viorica Dăncilă, candidata PSD, a devenit prima femeie care a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, în timp ce Ramona Ioana Bruynseels a reprezentat Partidul Puterii Umaniste (social-liberal).
Numele Mirabelei Grădinaru și al Cristelei Georgescu sunt vehiculate deja în România ca posibile candidate la viitoarele alegeri prezidențiale Foto: Instagram
În 2024, Elena Lasconi, candidata USR, Ana Birchall, independentă, și Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru, reprezentanta Alternativei pentru Demnitate Națională (ADN), s-au înscris în cursa electorală. În 2025, Elena Lasconi și Marcela-Lavinia Șandru, candidata PUSL, au figurat pe listele scrutinului prezidențial. Diana Șoșoacă a încercat, la rândul său, să candideze în 2024, însă candidatura sa nu a fost validată.
În acest context, fostul președinte Traian Băsescu a lansat ipoteza unei posibile candidaturi a Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, la viitoarele alegeri prezidențiale.
„Nu spun o răutate, dar s-ar putea să avem o candidată, pe doamna Mirabela Grădinaru. Că văd că merge, a învățat mersul pe covoare prin toate capitalele”, a declarat Băsescu într-o intervenție televizată.
O altă posibilă apariție în cursa prezidențială este Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu, al cărei nume a fost vehiculat în contextul viitoarelor alegeri. Întrebată în 2025 dacă ar candida în cazul în care soțul său nu ar putea participa, aceasta a răspuns: „Dacă va fi cazul să comunic ceva, voi comunica pe canalele oficiale”. Deocamdată, face băi de mulțime la Arestul Central sau la DIICOT, unde soțul e încarcerat și anchetat.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
