Filmul despre Revoluția din 1989 care îl aduce pe Nicolae Ceaușescu pe marele ecran. Ce se știe despre adaptarea „The Art of Making a Forgotten Cup of Tea”
Romanul, publicat de Fazbooks în 2025 și disponibil, de anul acesta, și în librăriile românești, este o ficțiune istorică inspirată de evenimentele din decembrie 1989. Descrierea editorială urmărește mai multe personaje prinse în prăbușirea regimului comunist, inclusiv pe dictatorul „Ceașcă”, după cum era poreclit Nicolae Ceaușescu în epocă, de unde și jocul de cuvinte din titlul cărții.
Prima perspectivă este cea a lui Nicolae Ceaușescu, în care acesta apare cu un sentiment de superioritate; capitolul următor schimbă radical unghiul și arată viața românilor obișnuiți. Ceaușescu nu este introdus doar ca „răufăcătorul” văzut din exterior. Cititorul intră pentru câteva momente în universul mental al omului care se consideră conducătorul legitim al unei națiuni, un fel de dumnezeu.

Iar această perspectivă este importantă tocmai pentru că dictatorii nu se văd, de regulă, pe ei înșiși așa cum îi văd victimele. Un dictator nu se trezește dimineața și își spune: „astăzi voi fi personajul negativ al istoriei”. El își construiește o justificare. În cazul lui Ceaușescu, romanul folosește tocmai această discrepanță: imaginea de sine, grandioasă și eroică, este pusă lângă realitatea pe care regimul său o producea.
Romanul încearcă să combine experiențele oamenilor obișnuiți cu perspectiva unor personaje aflate mai aproape de centrul puterii.

Faizah Muhammad este autoarea romanului, dar și scenarista și regizoarea proiectului cinematografic. Profilul său de pe FilmFreeway, o platformă de tipul LinkedIn și de înscriere la festivaluri pentru cineaști, descrie „The Art of Making a Forgotten Cup of Tea” drept o dramă istorică ambițioasă aflată în dezvoltare, plasată în timpul Revoluției Române din 1989.
Autoarea este de origine română, este și astrofiziciană și lucrează ca producător de filme. Această legătură personală cu România și cu Timișoara este importantă, deoarece povestea nu este construită din perspectiva unui observator complet exterior al evenimentelor de acum mai bine de 30 de ani.
Plasat în timpul Revoluției Române din 1989, „The Art of Making a Forgotten Cup of Tea” este o poveste despre supraviețuire, încredere și trădare, pe fundalul prăbușirii regimului lui Nicolae Ceaușescu. În timp ce Timișoara devine scena unor confruntări violente, Elena încearcă să-și protejeze copiii, Ioana și Beriță.
Fratele ei, Robi, este atras în vârtejul Revoluției după ce ajunge să aibă încredere în Dragoș, un agent misterios al Securității. Pe măsură ce descoperă adevărul din spatele aparențelor, Robi începe să pună sub semnul întrebării loialitatea celor din jur și propriul său rol într-un sistem construit pe frică.
În paralel, jurnaliștii britanici Lizzie și Frankie sosesc în România pentru a relata despre căderea dictatorului, dar ajung implicați direct într-o revoluție pe care o înțeleg cu dificultate. Prin experiența lor, perspectiva occidentală asupra României se confruntă cu realitatea dură a vieții sub un regim represiv.
Un element aparte asociat romanului este povestea celor doi labradori ai familiei Ceaușescu, Corbu și Șarona.
Corbu are o origine bine documentată în presa comunistă: în timpul vizitei lui Nicolae Ceaușescu în Marea Britanie, în 1978, acesta a primit un pui de Labrador negru oferit de liderul Partidului Laburist, David Steel. Presa vremii relata ulterior apropierea dintre Ceaușescu și câine.

Cei doi labradori aveau un statut neobișnuit în reședințele prezidențiale. Relatări despre Palatul Primăverii și vila de la Snagov susțin că animalele erau tratate cu privilegii neobișnuite pentru România acelor ani. Se spunea inclusiv că erau răsfățați cu biscuiți englezești, comandați special în acest scop.
Mai mult, în seara de 21 decembrie 1989, în timp ce Ceaușescu se afla la sediul Comitetului Central, ar fi cerut ca cei doi câini să-i fie aduși. Relatarea apare într-un material retrospectiv despre Revoluție.
Destinul lor după prăbușirea regimului este însă mult mai puțin clar. Există mărturii potrivit cărora ar fi murit de foame, deoarece nu acceptau mâncare decât de la Nicolae Ceaușescu. O altă versiune susține că au fost duși la o unitate militară și împușcați după ce au devenit agresivi. O a treia variantă lasă deschisă posibilitatea ca animalele să fi fugit.
„The Art of Making a Forgotten Cup of Tea” este menționată ca debutul literar al lui Faizah Muhammad, deși aceasta a mai publicat o altă carte anterior. Cărturești listează ediția în limba engleză la 364 de pagini și confirmă că adaptarea cinematografică este în dezvoltare.

Pentru România, proiectul este interesant nu doar pentru că revine la una dintre cele mai dramatice perioade ale istoriei recente, ci și pentru că propune o perspectivă cinematografică asupra Revoluției de la Timișoara venită din partea unei autoare românce.
Conform descrierii publicate de Faizah Muhammad pe profilul său de pe platforma FilmFreeway, cineasta are un parcurs profesional care îmbină literatura, cinematografia și astrofizica.
Născută în România, la Timișoara, și având origini indiene și pakistaneze, Faizah Muhammad se prezintă drept scriitoare, autoare, regizoare și astrofiziciană. În descrierea sa, spune că este preocupată de povești „profund umane” și de un stil vizual liric, explorând teme precum identitatea, pierderea, familia și relațiile dintre oameni.
Primul său lungmetraj, „The Long and Winding Road”, este adaptarea propriului roman cu același titlu. Filmul urmărește relația dificilă dintre un tată și fiica sa, în timpul unei călătorii prin Europa. Muhammad a regizat producția și a adaptat scenariul, transformând povestea literară într-o dramă cinematografică despre memorie, vindecare și capacitatea oamenilor de a merge mai departe.
Înainte de acest proiect, Faizah Muhammad a realizat scurtmetrajul „The Height of Ignorance”, pe care, de asemenea, l-a scris și regizat. Filmul a avut premiera la Lift-Off Global Network Film Festival, eveniment găzduit la Pinewood Studios, și a primit o distincție din partea festivalului.
Un alt proiect important prezentat în profilul său este „The Art of Making a Forgotten Cup of Tea”, descris drept „o dramă istorică ambițioasă aflată în prezent în dezvoltare”.
Pe lângă activitatea cinematografică și literară, Faizah Muhammad urmează un master în astrofizică.
În descrierea sa profesională, Faizah Muhammad afirmă că folosește uneori „metafore cosmice” în povești profund ancorate în experiențele umane. Printre preocupările sale se numără cinematografia independentă și sprijinirea refugiaților, iar proiectele sale urmăresc să aducă în atenție personaje și perspective mai puțin reprezentate.
Foto: Arhivă RV
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook