O fraudă cu mașini electrice și un prejudiciu de 160.000 de lei a fost descoperită de polițiști. Aceștia arată că un număr de 47 de persoane ar fi creat peste 1.100 de conturi false într-o aplicație destinată șoferilor de mașini electrice și hibride, pentru a utiliza stațiile de încărcare fără să plătească energia consumată. Prejudiciul estimat de anchetatori se ridică la aproximativ 160.000 de lei. Polițiștii au făcut, joi, 30 de percheziții în București și în județele Ilfov și Mureș.
Dosarul vizează infracțiuni de furt și fals informatic, iar cercetările au scos la iveală utilizarea a 1.114 conturi de utilizator create în mod fraudulos. Potrivit Poliției, prin intermediul acestora ar fi fost efectuate tot atâtea sesiuni de încărcare, fără plata serviciilor.
Acțiunea s-a desfășurat în cadrul Operațiunii Jupiter, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Inspectoratului General al Poliției Române.
Cum a funcționat schema: peste 1.100 de conturi și încărcări de mașini electrice fără plată
Potrivit anchetatorilor, în perioada 3 iunie – 30 septembrie 2025, 47 de persoane ar fi creat în mod fraudulos 1.114 conturi într-o aplicație mobilă destinată șoferilor de mașini electrice și hibride. Pentru înregistrare ar fi fost folosite date de identificare false și carduri bancare virtuale emise de procesatori străini. Prin aceste conturi, utilizatorii ar fi obținut acces la serviciile de încărcare a autovehiculelor electrice, fără să achite contravaloarea energiei consumate.
Anchetatorii susțin că persoanele implicate ar fi exploatat o vulnerabilitate tehnică a aplicației, care permitea efectuarea mai multor sesiuni succesive de încărcare fără o nouă autorizare bancară. Astfel, sistemul ar fi permis alimentarea mașinilor electrice fără ca plata să fie procesată pentru fiecare sesiune în parte.
Prejudiciu de aproximativ 160.000 de lei. Conturile ar fi fost vândute contra cost
Investigațiile au indicat că cele 1.114 conturi ar fi fost folosite pentru efectuarea unor sesiuni de încărcare la stații de pe teritoriul României, fără achitarea serviciilor. Prejudiciul estimat în dosar este de aproximativ 160.000 de lei.
Polițiștii susțin și că activitatea nu s-ar fi limitat la folosirea individuală a conturilor. Acestea ar fi fost puse la dispoziția altor persoane, în schimbul unor sume de bani. Comunicarea dintre cei implicați s-ar fi desfășurat prin intermediul unei platforme de mesagerie, iar transferurile financiare ar fi fost realizate prin aplicații specifice.
Dacă aceste informații vor fi confirmate de anchetă, mecanismul ar indica o utilizare organizată a vulnerabilității informatice, nu doar incidente izolate de încărcare fără plată.
30 de percheziții în București, Ilfov și Mureș
La data de 9 noiembrie 2026, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Combaterea Infracțiunilor Informatice au pus în aplicare 30 de mandate de percheziție domiciliară. Descinderile au avut loc în municipiul București și în județele Ilfov și Mureș.
„În cadrul operațiunii Jupiter, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Inspectoratului General al Poliției Române, astăzi, 9 noiembrie 2026, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Combaterea Infracțiunilor Informatice, au pus în aplicare 30 mandate de percheziție domiciliară în municipiul București și în județele Ilfov și Mureș, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de furt și fals informatic”, se arată în comunicatul transmis de Poliția Capitalei.
La acțiune au participat și polițiști din structurile de investigații criminale, criminalistică și acțiuni speciale, precum și reprezentanți ai mai multor inspectorate județene de poliție. Operațiunea a beneficiat, de asemenea, de sprijinul jandarmilor din județele Giurgiu, Călărași, Ialomița, Mureș, Buzău și Mehedinți.
Ancheta de fraudă continuă
Cercetările sunt efectuate de Serviciul Combaterea Infracțiunilor Informatice din cadrul Poliției Capitalei, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Anchetatorii urmăresc să stabilească rolul fiecărei persoane implicate, modul în care au fost create și utilizate conturile, precum și traseul sumelor de bani obținute din punerea acestora la dispoziția altor utilizatori.
Poliția reamintește că perchezițiile reprezintă o etapă a procesului penal și nu echivalează cu stabilirea vinovăției persoanelor vizate.
„Facem precizarea că efectuarea percheziției domiciliare este o etapă în cadrul procesului penal, reglementată de Codul de procedură penală, ce are drept scop administrarea probatoriului necesar soluționării cauzei, care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”, mai transmit oamenii legii.
Foto: Pixabay
Citește și: Claudia Pătrășcanu, acuzații explozive la adresa familiei Bădălău: „Plătiți 150.000 de euro pe an ca să vi se țină procesele pe loc”. Ce spune despre „pastiluțe”
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
