Valeriu Gheorghiță, fostul „general al pandemiei”, a fost surprins în vacanță, într-o croazieră cu soția sa, Monica Bîrlădeanu, și cu alte câteva mii de turiști. Imaginile de pe vas sunt imposibil de privit fără să-ți amintești de vremurile în care românii aveau nevoie de hârtie semnată de ei înșiși ca să iasă din casă. Din țara declarației pe propria răspundere, direct la all inclusive, fără frică de virușii mulțimii de pe vapor.
Există o generație de români care n-o să-și mai revină niciodată din șocul că, la un moment dat, a fost nevoie de o foaie scrisă de mână ca să poată ieși din casă până la colț. Semnată de tine. Pentru tine. Verificată de altcineva care, probabil, și el avea o foaie de la el.
În perioada aceea, ni se explica foarte serios că trei oameni în fața blocului pot destabiliza sistemul medical național. Patru erau deja tentativă de lovitură de stat epidemiologică.
Iar de Paște, România a intrat definitiv în liga absurdului mondial: nu mergeai la biserică, dar venea biserica la tine. Cu program, cu mască, cu voluntar, cu polițist și cu senzația că participi la un episod special din „Black Mirror: ediția BOR”. Valeriu Gheorghiță era atunci coordonatorul Campaniei Naționale de Vaccinare Anti-Covid.
Valeriu Gheorghiță, de la „stați în case că e pandemie” la croazieră cu 6.000 de oameni
Peste tot acest film plutea figura gravă a generalului-pandemie, Valeriu Gheorghiță, omul care știa exact câți metri trebuie să fie între două suflete și câte respirații sunt permise pe minut fără să omori un bunic.
Fast-forward până azi. Același om e într-o croazieră. Cu soția, Monica Bîrlădeanu. Și cu încă vreo 6.000 de oameni pe un vapor. Cu bufet, cu lifturi, cu holuri înguste și cu tot ce, prin 2020, ar fi fost prezentat la televizor drept „moarte sigură în 14 zile”. Acum se mai vorbește de noul Covid, gripă, viroză. Dar generalului nu este frică.
Declanșatorul distracției a fost Dana Budeanu, care, comentând vacanța, a explicat foarte elegant ce crede despre conceptul de croazieră: „Nu există lux pentru mulțimi. Ceva care se adresează la șase mii de oameni odată nu e lux, e mass-market. E Zara. E H&M”.
Valeriu Gheorghiță și Monica Bîrlădeanu au început anul într-o coazieră, alături de alți 6.000 de oameni
Și a mai zis una și mai frumoasă: „Eu stau într-un apartament într-o croazieră, unde mai sunt șase mii de oameni cu care te întâlnești pe culoare și la masă… Pentru ce să ai cazino? Ce, îți joci viața la barbut?”.
Dar croaziera e doar decorul. Filmul adevărat e amintirea acelei epoci minunate în care ni se spunea că „știm exact ce facem”. Că știința e clară, că soluțiile sunt sigure, că vaccinurile sunt impecabile și că orice întrebare e aproape un act de sabotaj.
Cum arăta România în pandemie: epoca declarației pe propria răspundere și a certitudinilor absolute. Acum veți râde
A fost o perioadă superbă în care dacă îndrăzneai să întrebi ceva, erai privit cam la fel ca unul care stă cu patru oameni pe scară.
Între timp, anii au trecut, unele vaccinuri au mai dispărut discret din schemă, alea pentru Covid, luate în surplus, au fost aruncate fiindcă au expirat, au mai apărut niște avertismente, niște note de subsol, niște „de fapt”, niște „totuși” și niște „în anumite cazuri”. Dar atunci totul era perfect. Impecabil. Fără erată.
Și mai era și partea aproape poetică în care, în plină epocă a „datelor”, nu prea se făceau autopsii. Nu pentru că nu mureau oameni, ci pentru că, pur și simplu, nu prea mai era nevoie de întrebări. Se știa deja.
A fost, probabil, singura perioadă din istoria recentă în care omenirea a decis că întrebările sunt periculoase, dar certitudinile televizate sunt sănătoase.
În acest context, imaginea de azi e pură artă: omul care ne explica, cu grafice și ton grav, că nu avem voie câte trei pe scară e acum într-un oraș plutitor.
Atunci, dacă ieșeai fără hârtie, erai infractor. Acum, dacă ieși pe punte, ești turist.
Atunci, dacă strănutai, erai aproape terorist biologic. Acum, strănută 6.000 de oameni și e vacanță.
Nu e invidie. E doar un mic moment de nostalgie pentru cea mai absurdă perioadă din viața noastră, când am jucat cu toții într-un reality-show prost, fără să vrem.
De la restricții, vaccinuri și grafice, la all inclusive: ce ne-a rămas din pandemie
Atunci ni se spunea „Stați acasă, salvați vieți”. Acum e „All inclusive, punte superioară”.
Și parcă vezi, într-un univers paralel, un echipaj de polițiști urcând pe vapor și întrebând politicos: „Bună ziua, aveți declarație că mergeți de la piscină la bufet?”
Sau un voluntar care trasează cu bandă roșie distanța regulamentară dintre șezlonguri.
Sau un anunț pe punte: „Stimați pasageri, vă rugăm să nu depășiți trei persoane pe aceeași parte a vaporului”.
Morala? Niciuna. Doar o întrebare care va rămâne cu noi mult timp: Dacă se opresc 6.000 de oameni într-un port, cine completează declarația?
Evident, nu, nu e nimic ilegal, nimic greșit și nimic scandalos în faptul că Valeriu Gheorghiță a fost în vacanță. Suntem în 2026: nu mai e virus, nu mai sunt restricții, nu mai sunt declarații. Au mai rămas doar restricțiile de buget, alea adevărate și permanente. A rămas însă amintirea unei epoci în care am fost cu toții personaje într-o comedie absurdă. Așa că, dacă tot ne-am adus aminte de ea, măcar să râdem. Fără declarație.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
