I-am invins pe bulgari în lupta pentru acest preparat tradițional! De astăzi, România e recunoscută mondial

Forurile internaționale au decis: „Plăcinta dobrogeană” e rețetă românească. Bulgarii au dreptul să folosească denumirea numai în localitățile de la sudul județului Constanța, scrisă cu caractere chirilice sau latine – Dobrudzhanka banitsa, pentru o perioadă de 10 ani.

„La ultimele negocieri pe cale diplomatică între ministerele Agriculturii din România şi Bulgaria, în dialog cu Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG Agri) din cadrul Comisiei Europene (CE) s-a ajuns la un acord prin care România va primi recunoaşterea europeană prin înregistrarea produsului „Plăcintă dobrogeană IGP” şi publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu toate drepturile, pe termen nelimitat.

Opoziţia Bulgariei are la bază istoria comună a regiunii Dobrogea, care a inclus şi un teritoriu din Bulgaria, iar vecinii noştri au făcut o opoziţie hotărâtă şi susţinută aproape doi ani”, a declarat pentru Agerpres Ionuţ Diaconeasa, consilier în cadrul Direcţiei Generale pentru Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

De ce a durat așa mult recunoașterea „Plăcintei dobrogene”

Potrivit sursei citate, această decizie va fi aprobată în luna martie, în şedinţa DG Agri, unde se află pe ordinea de zi, după care va urma procedural publicarea în Jurnalul Oficial al UE, în luna aprilie. „Faptul că alte state ne urmăresc demersurile, iar în cazul de faţă vecinii bulgari, demonstrează notorietatea şi calitatea deosebită a produselor româneşti, care sunt foarte apreciate pe piaţă şi încet încet îşi fac loc atât pe piaţa europeană cât şi în registrul produselor recunoscute de către Comisia Europeană pentru calitatea lor”, a mai spus Diaconeasa.

Diligențele pentru recunoaşterea europeană a „Plăcintei dobrogene” cu IGP au început în anul 2017, an în care s-a înfiinţat şi Asociaţia Tradiţional Moesis, cu scopul de a promova produsul tradiţional românesc şi producătorii. Un an mai târziu, în decembrie 2018, a avut loc depunerea documentaţiei la MADR pentru obţinerea recunoaşterii europene a produsului „Plăcintă dobrogeană – Indicaţie Geografică Protejată”.

În aprilie 2019 s-a încheiat opoziţia naţională depusă de SC Dobrogea SA, iar dosarul a fost trimis la CE în sistemul electronic, cererea fiind publicată în Jurnalul Oficial al UE în februarie 2021. Ulterior acestei date, Bulgaria a depus o declaraţie motivată de opoziţie, moment după care, la invitația  CE, opozantul şi solicitantul au fost convocați la consultări.

Ce este „Plăcinta dobrogeană” și ce o face unică

„Plăcinta dobrogeană” este un produs de patiserie obţinut din foi umplute cu brânză telemea, amestecată cu caş şi ouă. Gustul este sărat. Foile produsului se obţin prin întinderea şi tragerea aluatului. Se adaugă umplutura, apoi foile cu umplutură sunt rulate, încreţite şi aşezate în formă de spirală în tăvi rotunde.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Angelica Cerchezeanu (@angelica_cerchezeanu)

„Plăcintă dobrogeană” are o consistenţă moale, fragedă, datorită amestecului de ou şi iaurt turnat deasupra, faţă de alte produse de acelaşi tip, care au o consistenţă crocantă cu suprafaţa uşor casantă. O altă deosebire faţă de alte produse de acelaşi tip este folosirea aluatului necongelat al foilor, aluat proaspăt pregătit pentru fiecare produs finit.

Ce produse specifice mai are România recunoscute

România are recunoscute până în prezent 10 produse, din care nouă cu IGP, respectiv: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnaţi de Pleşcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap, iar unul, Telemeaua de Ibăneşti, cu Denumire de Origine Protejată (DOP).

Totodată, la nivel european sunt înregistrate şi băuturi spirtoase, respectiv din categoria Rachiu de fructe (Pălincă, Tuică Zetea de Medieşu Aurit, Ţuică de Argeş, Horincă de Cămârzana) şi din categoria Rachiu de vin (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea).

Sursa foto: Pixabay, Instagram