Celebra Ioana Radu, singurul artist care s-a plimbat cu avionul lui Ceaușescu. Povestea fascinantă a cântăreței îndrăgostite de Rapid
Destinul celebrei Ioana Radu, interzisă în perioada lui Gheorghiu Dej, dar iubită de Nicolae Ceaușescu a rămas legat de muzică, demnitate și pasiune.
Ioana Radu a crescut într-o familie cu patru copii, într-un mediu în care muzica populară, cântecul lăutăresc și întâlnirile oamenilor făceau parte din viața de zi cu zi. Tatăl ei avea o cârciumă în cartierul Sineasca din Craiova, amplasată lângă cimitir, loc unde se organizau pomeni unde alături de surorile Mia și Elena, a cunoscut pentru prima dată publicul și felul în care muzica putea alina suferința.
Grație talentului său, mai târziu a ajuns la București și în urma unui concurs organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, la care au participat sute de candidați, a fost remarcată. În scurt timp a devenit rapid o prezență importantă în localurile și grădinile cunoscute ale Capitalei, iar romanțele sale au cucerit publicul.
Relația cu autoritățile comuniste nu a fost însă lipsită de tensiuni. La începutul anilor 1950, artista a fost chemată, împreună cu Maria Tănase, să înregistreze un cântec cu versuri de propagandă dedicate lui Stalin.
Potrivit mărturiilor citate de nepotul său, Doru Constantin Braia, Ioana Radu a refuzat indignată, considerând că melodia batjocorea un cântec românesc. Consecințele nu au întârziat, pentru că i s-ar fi interzis aparițiile în spectacole până în 1953. Chiar și așa, nu a dispărut din cercurile influente, iar mama unuia dintre cei mai cunoscuți lideri ai comunismului, Emil Bodnăraș o invita frecvent la reuniuni private.
În aceeași perioadă, familia artistei a trecut prin suferințe: sora Mia Braia fusese interzisă, iar tatăl și fratele său au fost închiși, într-un dosar descris de Doru Constantin Braia drept „complotul din Cișmigiu”, format în jurul unor discuții și partide de table.
Recunoașterea oficială avea să vină în 1964, când a primit titlul de Artist al Poporului, iar un an mai târziu Ordinul Meritul Cultural, clasa a II-a. În acei ani, Ioana Radu era deja un reper al muzicii de romanță și al cântecului popular. Un accident suferit în 1961 i-a afectat însă grav mobilitatea, lăsându-i un handicap permanent și făcând tot mai dificilă prezența pe scenă.
După venirea lui Nicolae Ceaușescu la conducerea țării, artista a ajuns să fie prețuită de cuplul prezidențial. Un episod relatat de nepotul ei a rămas simbolic: la parastasul lui Andruță Ceaușescu, tatăl dictatorului, Ioana Radu ar fi cerut ca ceremonia să înceapă cu rugăciunea „Tatăl nostru”. În sală se aflau membri importanți ai conducerii comuniste, iar aceștia s-ar fi așezat în genunchi și ar fi rostit rugăciunea.
Într-o altă întâmplare relatată de Doru Braia, l-a somat pe Nicu Ceaușescu să părăsească sala Festivalului de la Mamaia din 1968, nemulțumită de ținuta și comportamentul grupului său. Aceeași franchețe s-a văzut și în relația cu birocrația artistică, atunci când a răspuns cu umor unei comisii care îi verifica aptitudinile muzicale.
Celebra Ioana Radu, singurul artist care s-a plimbat cu avionul lui Ceaușescu. Povestea fascinantă a cântăreței îndrăgostite de Rapid. Cel mai spectaculos episod s-a petrecut la jumătatea anilor 1980. Ajunsă în Statele Unite pentru a-și vizita sora, stabilită acolo, Ioana Radu a cerut azil politic, susținea nepotul ei. Când a aflat, Nicolae Ceaușescu ar fi sunat-o la New York și ar fi insistat să revină.
Artista a invocat faptul că locuința îi fusese confiscată și că nu avea pensie. Conform aceleiași relatări, i s-au promis condiții pentru întoarcere, inclusiv intervenția ambasadorului Ionel Datcu.
Ioana Radu a revenit singură în România cu Boeingul prezidențial, având la bord doar echipajul de însoțitoare. La sosire, și-ar fi găsit casa renovată și ar fi primit o pensie de merit. Acest lucru explică forța pe care artista o exercita asupra liderului comunist, dar și statutul ieșit din comun pe care îl avea într-o epocă dominată de restricții.
Chiar și după ce s-a retras, Ioana Radu a rămas apropiată de generațiile tinere. Spunea că înregistrările, discurile și filmul i-au salvat zestrea artistică de la uitare. A murit la 18 septembrie 1990, la 23 de ani după retragere. Dincolo de muzică, Ioana Radu a rămas cunoscută pentru pasiunea sa pentru Rapid.
Deși provenea din Craiova, susținea echipa giuleșteană cu fidelitate și făcea parte, potrivit volumului lui Harry Negrin, dintr-un comitet al clubului. „Lumea o să râdă de mine pentru că susțin o echipă mică. Nu-i nimic. Și eu am fost mică și m-am făcut mare. Toată lumea crește. (…) Suporterii nu-l părăsesc la clipele grele, și eu sunt suporter.
Uite, de-aici, din baston, tot sunt cu băieții de peste pod. Când m-o ține pasul mă duc până acolo să-i văd luptând pe iarba verde… Să-i încurajez”, obișnuia să spună Ioana Radu despre echipa ei preferată.
Interesant de citit: Ioana Radu, Regina romanţelor, a fost căsătorită de 5 ori, dar a murit singură
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook