Laurențiu Reghecampf, despre bătaia cruntă primită de la Cheliosul

Laurențiu Reghecampf nu poate uita perioada copilăriei, când spune că a fost fericit și nu i-a lipsit nimic. Dar nici bătăile pe care le mai primea de la tatăl său, căruia i le-a reproșat atunci când a crescut.

„El își dorea foarte mult să devin fotbalist și în același timp mă obliga să am note foarte bune la școală”

„Aveam cartelă pentru pâine, pentru zahăr, făină, astea le făceam eu. De mic, tata mă trimitea să-i cumpăr și bere la sticlă. Și nu ajungeam la tejgheaua aia și mai rugam pe cineva: nenea, te rog ajută-mă și pe mine. (…) Tata mă mai bătea și i-am reproșat când am fost mai mare.

El își dorea foarte mult să devin fotbalist și în același timp mă obliga să am note foarte bune la școală. Când am crescut, din clasa a șaptea, a opta, mi-a zis că n-am voie să vin cu note sub șapte. Până atunci, aveam doar zece. Clasele 1-4 aveam numai zece pe linie”, și-a amintit Reghecampf în podcast-ul lui Bursucu.

Amintiri despre bătaia primită de la Cheliosul

Fostul soț al Anamariei Prodan a fost un copil liniștit, dar nu poate uita niciodată un episod care l-a costat o bătaie zdravănă, primită chiar de la directorul școlii, căruia îi spuneau Cheliosul.

„Am mai făcut și eu mici prostioare. Am una tare. Noi stăteam chiar lângă școală și de pe balcon de la mine, vedeam în curtea școlii. Aveam un director de școală, chelios și după ore nu ne lăsa să jucăm fotbal. Și atunci l-am strigat de la balcon: Cheliosule.

Omul  știa unde stăteam eu… A doua zi, la școală, când am ajuns în curte, m-au trimis la el, la birou. M-a bătut rău… Perciunii mi-i ridica… La un moment dat când am ajuns la Steaua ca jucător m-am întâlnit cu el față în față. I-am spus atunci: Domn director, ce bătaie mi-ați dat atunci. Da, dar și tu m-ai strigat Cheliosule, mi-a zis el”, și-a amintit Reghe.

De câte ori a fost tuns „la zero”

În perioada copilăriei lui Reghe exista obiceiul ca un băiat să fie tuns „la zero” când făcea vreo boacănă. N-a scăpat nici el, fiind astfel pedepsit de două ori de către tată. „Prima dată s-a întâmplat când am avut păduchi. A găsit-o pe mama că încerca să-mi dea cu gaz și a zis: îmbrăcarea, mergem la frizer. Și a doua oară nu mai știu ce-a fost, cred că nu m-am dus la antrenament”.

Singura lui problemă era fotbalul. „Nu cred că am lipsit de la mai mult de două antrenamente și atunci pentru că am fost bolnav. Mergeam cu bicicleta la stadion, erau vreo șapte kilometri. Nu aveam voie să lipsesc, ploaie, furtună…”, a mărturisit antrenorul.