Moartea fulgerătoare a medicului rezident Alexandru Neacșu, găsit fără viață într-o toaletă a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca din București, a provocat un val de emoție în sistemul medical. Tânărul medic, aflat în ultimul an de rezidențiat, era apreciat de colegi și urma să își continue cariera la Spitalul Județean din Giurgiu.
Medicii rup tăcerea despre moartea rezidentului de la Floreasca. Potrivit informațiilor apărute din surse apropiate anchetei, medicul și-ar fi administrat fentanil, unul dintre cele mai puternice opioide utilizate în practica medicală. Colegii au intervenit imediat și au început manevrele de resuscitare, însă eforturile acestora nu au mai putut schimba deznodământul tragic.
Ce s-a întâmplat înainte de tragedie
Alexandru Neacșu intrase în gardă încă de dimineață. Alarma a fost dată după ce colegii au observat că nu mai răspunde și nu mai ieșea din toaleta în care intrase.
Alexandru Neacșu, medicul rezident găsit mort în baia spitalului Foto:
Surse apropiate anchetei susțin că imaginile surprinse de camerele de supraveghere nu indică prezența unei alte persoane în zona respectivă înainte de producerea tragediei. De asemenea, în imagini se vede că, înainte de a merge la baie, rezidentul a luat un ac de seringă. După descoperirea medicului, echipa medicală a început imediat protocolul de resuscitare, însă fără succes.
Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate toate circumstanțele în care s-a produs decesul.
Medic ATI: „Fentanilul este un medicament de care nu îți permiți niciodată să uiți că trebuie să te temi”
În contextul informațiilor privind utilizarea fentanilului, medicul ATI Torje Iuliu a explicat public de ce această substanță este considerată una dintre cele mai periculoase din arsenalul medicinei moderne.
„Fentanilul reprezintă una dintre cele mai potente și periculoase molecule din arsenalul anesteziei moderne și al medicinei critice. În ATI și UPU, utilizarea lui face parte din rutina zilnică, însă banalizarea acestei substanțe este una dintre cele mai mari greșeli pe care le poate face cineva în medicină”, a transmis medicul.
Specialistul subliniază că fentanilul este de aproximativ 50-100 de ori mai puternic decât morfina și poate provoca efecte dramatice într-un timp extrem de scurt.
„Dacă administrezi fentanil, trebuie să fii capabil să intubezi și să ventilezi pacientul. Aceasta nu este o metaforă. Este realitatea fiziopatologică a unui opioid care poate produce apnee profundă în câteva zeci de secunde”, explică medicul ATI.
Potrivit acestuia, una dintre cele mai temute complicații este așa-numitul „wooden chest syndrome”, o rigiditate severă a musculaturii toracice care poate face imposibilă ventilația pacientului și poate duce rapid la insuficiență respiratorie.
„În terapia intensivă există medicamente pe care le respecți. Și există medicamente de care nu îți permiți niciodată să uiți că trebuie să te temi. Fentanilul aparține celei de-a doua categorii”, a concluzionat Torje Iuliu.
Presiunea uriașă din spitale. Mesajul emoționant al unui medic după tragedie
Moartea rezidentului a redeschis și discuția despre presiunea psihologică uriașă la care sunt supuși medicii care lucrează în secțiile de urgență, terapie intensivă și bloc operator. Medicul Tatiana Grecu a descris realitatea cu care se confruntă personalul medical din spitalele românești.
„Imaginați-vă că, într-o singură noapte de muncă, vă mor 5 sau 6 oameni. Nu pe hârtie. Nu la televizor. În fața dumneavoastră, resuscitând, transpirând, disperând”, a spus aceasta.
Medicul vorbește despre deciziile care trebuie luate la secundă, despre comunicarea veștilor devastatoare către familii și despre povara emoțională acumulată de-a lungul anilor.
„Când vorbim despre medici, asistenți și personalul din secțiile critice, vorbim despre oameni. Oameni care poartă zilnic o povară emoțională, fizică și morală pe care puține profesii o cunosc”, afirmă Tatiana Grecu.
Mesajul său este interpretat de mulți colegi drept un apel la o discuție sinceră despre sănătatea mintală a personalului medical și despre impactul pe care stresul profesional îl poate avea asupra celor care luptă zilnic pentru viața pacienților.
Cine era Alexandru Neacșu
Potrivit colegilor, Alexandru Neacșu era un medic apreciat profesional și respectat în colectiv. Se afla în ultimul an de rezidențiat și urma să își înceapă activitatea la Spitalul Județean Giurgiu. El era căsătorit, soția fiind de asemenea medic, cuplul având doi copii mici, ambii cu vârste de până la trei ani. Cei care l-au cunoscut spun că nu existaseră anterior semnale publice care să ridice semne de întrebare cu privire la comportamentul său.
Autoritățile urmează să stabilească toate împrejurările care au dus la moartea medicului rezident. Rezultatele expertizelor și concluziile anchetatorilor vor clarifica exact mecanismul producerii tragediei care a șocat comunitatea medicală și opinia publică. Până atunci, cazul readuce în atenție atât riscurile asociate utilizării unor medicamente extrem de puternice, cât și presiunea enormă la care sunt supuși medicii care lucrează zi de zi în cele mai dificile secții ale spitalelor.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
