Milioane de oameni, suspectați că au ADN extraterestru. Oamenii de știință fac dezvăluiri

Oamenii de știință susțin că au găsit dovezi privind manipularea genetică extraterestră în ADN-ul uman, cu secțiuni mari de gene care par să fi fost „inserate” în oameni, afectând potențial milioane de indivizi.
Dacă se confirmă, descoperirea ar putea schimba fundamental înțelegerea noastră asupra evoluției umane și a viitorului rasei umane, a declarat cercetătorul principal, dr. Max Rempel, fondator și director executiv al „DNA Resonance Research Foundation”.
Studiul, care nu a fost încă supus evaluării colegiale (peer-review), a analizat ADN-ul atât al persoanelor obișnuite, cât și al celor care se declară răpiți de extratereștri. În cadrul unei examinări a 581 de familii complete din „Proiectul 1.000 Genomes”, Rempel a descoperit „secvențe mari” de ADN în 11 familii, care păreau să nu provină de la niciunul dintre părinți.
Aceste anomalii includ un grup de 348 de variante genetice non-parentale, unele fiind întâlnite la copii născuți înainte de 1990, ceea ce exclude tehnologiile umane de editare genetică precum CRISPR, apărută abia în 2013.
Rempel a avertizat că rezultatele sale sunt preliminare și necesită analize mai riguroase.
„Nu avem încă dovezi concludente, pentru că avem nevoie de seturi de date mai bune, care se obțin doar cu aprobare. Asta cere timp și efort”, a spus el.
Cu toate acestea, el crede că implicațiile ar putea fi uriașe.
„Umanitatea ar putea trece printr-o transformare genetică. Dacă se confirmă, ar fi posibil să identificăm oamenii care poartă ADN extraterestru, practic să recunoaștem hibrizii”, a explicat el.
Ipoteza cercetătorului rezonează cu teorii marginale care circulă de mult timp printre entuziaștii OZN-urilor și adepții teoriilor conspirației. Unii au sugerat că există așa-ziși hibrizi om-extraterestru, invocând exemple precum „mumiile de la Nazca”, care ar conține atât ADN uman, cât și extraterestru.
Descoperirile lui Rempel, deși neconcludente, ar putea da credibilitate științifică acestor teorii dacă vor fi validate. Totuși, atât NASA, cât și Pentagonul SUA au afirmat că viața extraterestră nu există.
Cercetătorul a analizat atât baze de date publice cu ADN-ul familiilor, cât și mostre de la persoane care se declară răpite de extratereștri. El a descoperit că unele familii prezintă markeri genetici neobișnuiți, însă consideră că metodele comerciale actuale nu sunt suficient de precise pentru a confirma ipoteze atât de radicale.
Rempel susține utilizarea secvențierii de nouă generație, care ar putea identifica eventuale inserții „extraterestre” în genomul uman. Cercetătorul afirmă că modificările genetice ar putea duce chiar la apariția unor abilități neobișnuite, precum telepatia.
Totuși, el atrage atenția că multe baze de date conțin date vechi, obținute din celule cultivate, ceea ce poate produce artefacte genetice. Deși ideile sale sunt controversate, Rempel insistă că este motivat de curiozitate științifică autentică și dorește finanțare pentru analize suplimentare.
Scepticii, printre care și autorul Nigel Watson, avertizează asupra dimensiunii reduse a eșantionului și a posibilelor explicații terestre ale fenomenului. În ciuda dezbaterilor, ambii consideră că studii genetice riguroase ar putea aduce descoperiri majore despre originea umană. Rempel susține că aceste cercetări ar putea redefini relația omenirii cu alte civilizații și ridică întrebări etice legate de drepturile potențialilor „hibrizi genetici”.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook