Simona Ionescu / Redactor Șef
Multă vreme s-a crezut că doar aristocrații și regii pot avea sânge albastru. Explicația e alta. Sângele de această culoare este cauzat de un exces de un anumit tip de hemoglobină.
Termenul de sânge albastru este o zicală care datează din Evul Mediu, derivată din spaniolul „sangre azul” și se referă la nuanța pielii. Oamenii privilegiați nu lucrau la soare și, în schimb, se protejau de acesta, spre deosebire de țăranii care trudeau toată ziua în aer liber. Nobilii spanioli își afișau în public încheieturile palide pentru a arăta tuturor privilegiul lor de a nu munci.
Tenul palid permite să se vadă venele de sub piele, unde culoarea sângelui pare albastră. Dar culoarea sângelui celor care posedă un titlu nobiliar este aceeași cu cea a celor care nu îl au. Cu toate acestea, sângele cu o nuanță albăstruie există și oricine îl poate avea.
Culoarea roșie a sângelui se datorează hemoglobinei (o moleculă din globulele roșii), care este responsabilă pentru transportul oxigenului către țesuturile și organele corpului. Persoanele cu nuanțe albastre au în sânge un tip de hemoglobină care, din diverse motive, nu poate transporta bine oxigenul. Acesta este motivul pentru care sângele din unele părți ale corpului devine albastru, în special în zonele de circulație periferică: mâini, picioare și gură.
Cel mai frecvent motiv pentru care sângele devine albastru se datorează efectelor secundare ale anumitor medicamente, substanțe, alimente, precum anestezicele, unele antibiotice și nitriții, folosiți ca aditivi pentru a împiedica stricarea cărnii.
Acestea sunt, totuși, efecte secundare foarte rare. Ceea ce se întâmplă este că aceste medicamente sau substanțe pot produce o cantitate anormală de metahemoglobină, o formă de hemoglobină care, la niveluri ridicate, provoacă dificultăți în transportul oxigenului, fenomen cunoscut sub numele de „metahemoglobinemie dobândită”, potrivit corriere.it.
„Ceea ce se întâmplă este că pacienții ajung la urgențe cu un ten albăstrui, dificultăți de respirație, dureri de cap, amețeli și niveluri de metahemoglobină de peste 12-15%, când în condiții normale sunt sub 2%”, a explicat hematologul Mariola Abio Calvete pentru El Mundo. În general, pacienții răspund destul de bine la terapie și necesită monitorizare timp de aproximativ o săptămână. Doar cele mai grave cazuri pot necesita o transfuzie de sânge și spitalizare, dar acestea sunt situații rare.
Dacă prezentați simptome de cianoză sau dacă aveți antecedente familiale de metahemoglobinemie sau hemoglobină M, este indicat să consultați urgent un medic. Copiii sub vârsta de șase luni sunt mai predispuși să dezvolte metahemoglobinemie, de aceea, sugerează hematologul, trebuie evitate alimentele care conțin legume bogate în nitrați naturali, respectiv morcovi, sfeclă roșie și spanac. Persoanele care suferă de această boală ereditară ar trebui să evite toate medicamentele și substanțele care pot declanșa boala.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
