Istoricul, filosoful, diplomatul şi scriitorul Neagu Djuvara a trăit 45 de ani în pribegie, dar niciodată nu și-a uitat țara. De altfel, vorbea perfect limba română și cunoștea adevărul despre istoria țării noastre sub comunism. A trăit o viață de roman-fluviu și a murit la 101 ani.
Neagu Djuvara a fost unul dintre ultimii aristocraţi ai României
Neagu Djuvara a făcut parte din generaţia Regelui Mihai. A rămas, pentru cei care l-au cunoscut, un nobil elevat, conştient şi cerebral chiar şi dincolo de centenarul vieţii.
S-a născut în timpul Primului Război Mondial (1916), a fost pe front în cel de al doilea. Și-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în pribegie. S-a întors în ţară, după 1990. El obișnuia să își serbeze ziua de naștere de două ori, pe 18 august pe calendarul vechi şi pe 31 august conform noului calendar.
Primul Mare Război i-a împins familia spre pribegie. Ca majoritatea aristocraţilor români, soţii Djuvara s-au refugiat iniţial în Moldova. Au reuşit să ajungă totuşi în Occident, la rude. Copilul Djuvara a locuit, pe rând, în Suedia, Franţa şi Elveţia. Moartea tatălui l-a maturizat înainte de vreme. „Mi s-a spus «A murit tatăl tău!» La vârsta de 2 ani, nu-nțelegi. A, ești fără tată! Gata! Așa am început eu viața, ca să zic așa, adică cu impresia că sunt un copil nițel mai altfel decât alții. Am doar o mamă, n-am tată”, povestea Neagu Djuvara într-un interviu pentru Digi24.
La 12 ani, canoanele familiei l-au trimis să studieze în Franţa. Și-a luat licenţa în istorie, la Sorbona, în 1937 și titlul de Doctor în filosofie, la Paris, în 1972.
45 de ani de pribegie
Comunismul i-a interzis contactul cu ţara. Abia, după 1990 a revenit, iar nouă ani a predat la Universitatea Bucureşti. Suficient cât să câştige respectul multor generaţii de studenţi.
„Neagu Djuvara ne încânta pe toţi. Amfiteatrul era plin cu studenţi şi din alţi ani. Veneau studenţi de la Filosofie, de la Litere, poate şi de la alte facultăţi. Era excepţional”, a povestit jurnalista Elena Vijulie, care i-a fost studentă.
„O prezenţă fermecătoare, un gentleman. Era un om din generaţia tatălui meu. A şi refuzat să obţină cetăţenia franceză. A fost un om mult prea legat de ţară, un patriot aşa cum cei din generaţia lor încă mai erau”, a spus Theodor Paleologu, istoric.
Pentru felul în care a respectat şi a onorat România, Neagu Djuvara a fost decorat cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce. Iar pe 9 august 2016 academicianului i-a fost conferit Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler.
O pneumonie l-a doborât, pe 25 ianuarie 2018, la vârsta de 101 ani.
Iubirile din viața lui Neagu Djuvara
Neagu Djuvara a vorbit în câteva ocazii şi despre viaţa personală. A fost căsătorit o singură dată, cu France, de care s-a separat în cele din urmă, dar nu au divorțat.
„După vreo şapte ani de căsnicie, m-am trezit blocat acolo (la Stockholm). Am fost numit de urgenţă secretar de legaţiune şi nu m-am putut întoarce. Am fost deci despărţiţi, nevastă-mea şi cu mine, timp de un an şi jumătate, în care s-a întâmplat nenorocirea. Eu m-am îndrăgostit de o tânără româncă (n.r. – Mia Prodan), pe care de altfel o ştiam din copilărie.
Soţia mea însă a picat. Iar eu, când am aflat, după un an şi jumătate, că a picat, am suferit foarte mult. Nevastă-mea era superbă la 26-27 de ani. Nişte guri rele i-au spus că eu ştiam, când am plecat, că nu mă pot întoarce. Deci a avut impresia că a fost trădată. Am mai stat totuşi împreună încă nişte ani, până când tot ea n-a mai vrut să audă de mine”, a povestit Neagu Djuvara.
Mia Prodan, femeia de care s-a îndrăgostit în timp ce era însurat cu France, i-a sfâșiat inima. „Am regăsit-o la puţin timp după sosirea mea accidentală la Stockholm, a doua zi după 23 august ’44. Descopeream parcă o altă femeie, de o frumuseţe şi de o distincţie nebănuite, însoţite de o inteligenţă subtilă, aproape stranie. M-am îndrăgostit nebuneşte. A furat-o altul, mai nebun, mai hotărât, un tânăr pictor danez”, a povestit Neagu Djuvara. Sursa: tvr.ro
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook