Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, inițial s-a arătat că nu știe nimic despre Irina Ponta, fata lui Victor Ponta și a Dacianei Sârbu, blocată în Abu Dabhi împreună cu alți adolescenți veniți să susțină un interviu la o universitate. Aseară a făcut, însă, o declarație din care reiese că știa cazul.
Oana Țoiu nu a avut curajul să răspundă tranșant întrebărilor jurnaliștilor în conferința de presă de joi, atunci când a fost întrebată dacă a intervenit la Consulatul din Dubai ca fiica lui Victor Ponta să fie oprită de la evacuarea din acea zonă. Aseară s-a pus însă pe scris pe Facebook, făcând chiar o mărturisire surprinzătoare.
Oana Țoiu a recunoscut
„Consulul a fost cel care a menționat că, în afara informărilor oficiale de până atunci, are și cazul special al unei minore neînsoțite. Răspunsul meu a fost că, în orice modificare pe care ar urma să o facă la componența grupului deja stabilit sau în orice plan de evacuare prezentat oricui, să se asigure înainte că și ceilalți din categoriile vulnerabile cu grad de risc înscrise în grija consulară pe canale formale au acces la aceeași informație și tratament egal”, a spus Oana Țoiu.
Șefa de la MAE nu i-a pronunțat numele minorei, dar e aproape imposibil ca să nu fi fost informată despre cine e vorba. Țoiu a sugerat însă consulului Viorel Badea să aibă grijă dacă fata se încadrează în categoriile stabilite și dacă ea (sau părinții) s-a înscris pe formularele consulare din online.
De ce Irina Ponta nu figura cu formular trimis la Consulat
Daciana Sârbu și Irina Ponta (Foto: Instagram)
În mesajul său public, Oana Țoiu scrie așa:
„Cetățenii români s-au înregistrat în prealabil în bazele de date anunțate de Ministerul Afacerilor Externe de la începutul crizei și la adresa de mail oficială a consulatului. Pe aceste canale nu a putut fi identificată cererea de asistență a părinților pentru minora neînsoțită”.
Același discurs l-a avut și purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Ţărnea, în cursul zilei de vineri. El a declarat că Irina Ponta (17 ani) nu era înregistrată în evidenţele consulare şi nici în sistemul MAE pentru gestionarea situaţiilor de criză. În consecință, fata fostului premier Victor Ponta nu putea fi nici pe o listă preferențială a pasagerilor repatriați din Dubai, a concluzionat Andrei Țărnea.
Două lucruri o pot contrazice pe Oana Țoiu în situația invocată în apărarea sa
1.Solicitarea către Consulatul României a venit de la Universitatea New York, filiala Abu Dhabi, acolo unde Irina Ponta și alți adolescenți români veniseră să susțină un interviu (la solicitarea universității!) pentru a deveni studenți în toamnă.
Fiica lui Ponta se afla în campusul NYU atunci când a început războiul. Foto: NYU
De altfel, copiii au fost însoțiți la aeroportul din Oman de un representant al Universității NYUAD. Dacă nu ar fi fost așa, Irina Ponta nu avea ce să caute în autocarul care a mers la aeroportul din Oman.
2.Daciana Sârbua declarat în emisiunea lui Mihai Gâdea că a sunt la Consulat de câteva ori și a informat că fiica ei se află în campusul universitar. „Eu, personal, nu am sunat pe nimeni ca ea să fie în avion. Erau informații că ea e acolo singură”, a spus mama Irinei Ponta.
Cu siguranță, Daciana Sârbu poate proba cu cine a comunicat la Consulat și cum s-au derulat demersurile pentru repatrierea fiicei, dacă a anunțat că depune plângere penală.
Primul job, reporter la cotidianul ”Tineretul liber”, câștigat în urma unui concurs în 1990. Din 1993 până în 1997 – redactor sef adjunct la ”Evenimentul zilei” condus de Ion Cristoiu. A urmat perioada 1998-2006 la Libertatea, apoi la Click! și Adevarul Holding unde a implementat proiectul unei campanii umanitare fără precedent în presa românească. L-a continuat și la Libertatea, după ce s-a întors la Evenimentul zilei, în 2012 ca redactor șef și unde activează și azi. În anul 2020 a lansat și propriu site – Rețete și Vedete, o publicație de știri din actualitate și de divertisment. Membru UZPR.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
