Simona Ionescu / Redactor Șef
Cristian Popescu Piedone a aflat câți bani urmează să primească de la statul român în procesul deschis după achitarea sa definitivă în dosarul Colectiv. Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București și modifică în mod semnificativ hotărârea dată anterior de instanța de fond.
Procesul a început în decembrie 2023, la câteva luni după ce fostul primar al Sectorului 5 a fost eliberat din închisoare. El fusese condamnat la patru ani de detenție în dosarul Colectiv, pedeapsă pe care a început să o execute în iunie 2022. Un an mai târziu, în iunie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în casație formulat de acesta și a dispus achitarea definitivă, stabilind că fapta pentru care fusese condamnat „nu există sau nu este prevăzută de legea penală”.
După această decizie, Piedone a cerut despăgubiri statului român pentru perioada petrecută în detenție și pentru prejudiciul de imagine pe care susține că l-a suferit. În acțiunea depusă în instanță, el a solicitat aproximativ 2,15 milioane de euro, invocând atât daune morale, cât și daune materiale.
În mai 2025, Tribunalul București i-a dat parțial dreptate. Instanța a stabilit despăgubiri de 100.000 de euro cu titlu de daune morale și 290.285,50 lei daune materiale. Decizia nu a fost însă acceptată de toate părțile implicate. Atât fostul primar, cât și reprezentanții statului au declarat apel. Dosarul a ajuns astfel la Curtea de Apel București.
Judecătorii instanței superioare au analizat atât criticile formulate de Ministerul Public, cât și argumentele reclamantului, care a considerat că suma stabilită inițial este prea mică în raport cu prejudiciul invocat. În cele din urmă, Curtea de Apel a decis să modifice hotărârea primei instanțe și să reducă despăgubirile acordate.
Astfel, potrivit noii decizii, Cristian Popescu Piedone va primi 65.000 de euro cu titlu de daune morale și 81.093,50 lei daune materiale. Instanța a apreciat că sumele stabilite anterior de Tribunalul București sunt prea ridicate și a admis în parte apelurile formulate de DNA și de Ministerul Public, respingând apelul declarat de reclamant.
„Admite apelurile declarate de pârât şi de Ministerul Public. Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamant. Schimbă în parte sentinţa civilă apelată în sensul că: obligă pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, la plata către reclamant a sumei de 65.000 euro cu titlu de daune morale, în lei la cursul BNR din ziua plăţii, a sumei de 81.093,5 lei cu titlu de daune materiale, precum şi la plata dobânzii legale aferentă acestor sume, de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la data achitării efective”, se arată în decizia Curții de Apel, conform Portal just.
Lupta însă nu s-a terminat, căci Piedone poate alege să facă recurs. Hotărârea Curții de Apel nu este definitivă. Părțile au la dispoziție un termen de 30 de zile pentru a formula recurs, ceea ce înseamnă că disputa juridică nu s-a încheiat. Abia după o eventuală soluționare a recursului decizia va deveni definitivă.
În fața instanței, fostul primar a susținut că perioada petrecută în închisoare și asocierea constantă a numelui său cu tragedia din clubul Colectiv i-au afectat grav reputația și viața personală. El a afirmat că a fost supus unei presiuni publice intense, că a fost jignit și etichetat în spațiul public și că imaginea sa a fost „definitiv legată” de acel dosar.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
