Într-o perioadă în care tehnologia redefinește constant modul în care consumăm informația, este fascinant să privim în urmă și să comparăm jurnalismul din anii '90 cu cel de astăzi. Ion Cristoiu, una dintre figurile emblematice ale presei românești, oferă o perspectivă unică asupra schimbărilor profunde prin care a trecut această profesie, mai ales în raport cu perioada sa la conducerea ziarului Evenimentul Zilei, din 1992 până în 1997.
Anul 1996 reprezenta apogeul unei epoci în care jurnalismul era perceput ca o adevărată „misiune” de informare a publicului. Evenimentul Zilei, sub conducerea lui Cristoiu, era o mașinărie de știri care funcționa aproape non-stop, într-o redacție aglomerată și plină de energie. La acea vreme, presa scrisă era principalul mijloc de informare, iar competiția pentru a obține și publica cele mai noi știri era acerbă.
Ion Cristoiu, fondatorul ziarului, descrie Evenimentul Zilei ca fiind o „uzină de informații”, în care jurnaliștii lucrau în ture, acoperind știrile de la televiziune și radio, dar și cele obținute prin metode mai puțin convenționale, cum ar fi rețelele de taximetriști echipați cu stații de emisie-recepție pentru a raporta incidentele din oraș. Aceasta era o perioadă în care reporterii erau pe teren, urmărind fiecare detaliu, și în care titlurile scurte și atrăgătoare erau esențiale pentru a capta atenția cititorilor.
Redacția ziarului Evenimentul zilei la începutul anilor 1990. Culoarul cu birourile reporterilor din Sectiile Investigatii și Reporteri speciali. Simona Ionescu, redactor șef adjunct, lucra lângă ei. Alte secții mai mici aveau câte un birou în care se înghesuiau reporterii. Dar nimănui nu-i păsa de spațiu, ci să producă cea mai bună știre.
“Noi aveam un spațiu strâmt, o să vedeți, stăteam și pe culoar. Sunt secvențe cu jurnaliști, cu căștile la urechi, care consemnează ce se vede la televizor. Evenimentul Zilei era o industrie de știri. Noaptea, aveam oameni care răspundeau la telefoane. Aveam câte un redactor în ture, care consemna ce vedea la știrile tv sau la radio, așa că aveam știri noi, sau dacă era o știre, i-o dădea șefului de știre. Totul era axat pe informație”, a povestit Cristoiu. Știrile tv erau urmărite pe posturile din străinătate, prinse prin antena parabolică.
Cristoiu despre jurnalismul de ieri și de azi. De la „meseria de spion” la era social media
În contrast, jurnalismul de astăzi este puternic influențat de digitalizare și de viteza cu care circulă informația. Internetul a transformat radical peisajul mediatic, oferind acces instantaneu la știri și eliminând în mare parte nevoia de a aștepta edițiile tipărite. Redacțiile moderne funcționează adesea într-un spațiu virtual, cu jurnaliști care lucrează de la distanță, iar accentul este pus pe viteza de publicare și pe reacțiile în timp real ale publicului.
Ion Cristoiu reflectează cu nostalgie la anii ’90, când presa avea un rol bine definit și un impact direct asupra opiniei publice. El subliniază că atunci jurnalismul era o „meserie de spion”, în care fiecare reporter avea datoria de a descoperi și dezvălui adevărul. Astăzi, însă, meseria de jurnalist este percepută de maestrul Cristoiu ca fiind mai puțin importantă, întrucât multitudinea de platforme și democratizarea accesului la informație au diluat influența presei tradiționale.
Redacția ziarului Evenimentul zilei la începutul anilor 1990. Biroul de monitorizare audio-video
Un alt aspect esențial care s-a schimbat este modul de redactare și prezentare a știrilor. Dacă în 1996 articolele scurte, directe, erau inovatoare și captivante, în prezent, consumatorii de știri sunt obișnuiți cu o gamă largă de formate – de la articole de lungă întindere sau de durată și investigații complexe, la clipuri video scurte și infografice pe rețelele sociale. Publicul modern cere nu doar informație rapidă, ci și un conținut vizual atractiv și ușor de distribuit.
Cu toate acestea, esența jurnalismului – căutarea adevărului și informarea corectă a publicului – rămâne un punct comun între cele două epoci. Deși mijloacele s-au schimbat, iar tehnologia a remodelat fundamental peisajul, principiile de bază ale jurnalismului rămân aceleași.
Cristoiu își dorește să revoluționeze presa online
Privind înainte, Ion Cristoiu sugerează că, dacă ar avea resursele necesare, ar crea un site de știri care să „rupă” totul, implicând o revenire la esența știrilor: rapiditate, diversitate și relevanță. Într-o eră digitală, această viziune ar combina rigurozitatea jurnalismului din anii ’90 cu noile tehnologii, redefinind astfel ce înseamnă să faci presă în secolul XXI.
„Nu mai consider gazetăria o meserie așa importantă. Dacă aș avea bani, aș face un site de știri care să-i rupă pe toți”, a afirmat omul care a schimbat fața presei românești după revoluția din decembrie 1989.
Deși jurnalismul a evoluat semnificativ, lecțiile trecutului rămân relevante, amintindu-ne că în spatele fiecărei știri, fie ea tipărită sau digitală, stă munca unui jurnalist dedicat, ghidat de dorința de a informa corect și complet publicul.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
