În fiecare 1 ianuarie, Sala de Aur a Musikverein din Viena devine epicentrul unei tradiții muzicale care captivează milioane de oameni din întreaga lume: Concertul de Anul Nou de la Viena. Acesta poate fi vizionat pe 1 ianuarie 2026, începând cu ora 12.15. Concertul va fi redifuzat în aceeaşi seară la TVR Cultural, de la ora 19.00 şi pe 4 ianuarie, de la ora 9.30, la TVR 1.
Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, dedicat în principal operelor dinastiei Strauss, este un ritual de speranță, bucurie și eleganță vieneză, transmis în peste 90 de țări și urmărit de aproximativ 50 de milioane de telespectatori. Această tradiție are rădăcini într-un context istoric complex și întunecat.
Originea concertului datează din perioada nazistă
Originea concertului datează din 31 decembrie 1939, când dirijorul Clemens Krauss a condus un program exclusiv dedicat compozițiilor lui Johann Strauss fiul.
Evenimentul, numit inițial „Concert extraordinar Johann Strauss”, a avut loc în plină perioadă nazistă, după Anschluss-ul Austriei din 1938 și la doar câteva luni după declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.
Veniturile nete au fost donate campaniei național-socialiste „Kriegswinterhilfswerk” (Ajutor de iarnă pentru război), cu scopul de a ridica moralul trupelor și al populației. Concertul a fost difuzat la radio pentru a servi propagandei regimului, subliniind „veselia vieneză” într-un moment de criză.
Tradiția concertelor dedicate exclusiv muzicii familiei Strauss a fost consolidată de Clemens Krauss
Deși Filarmonica din Viena colaborase anterior cu membri ai familiei Strauss, Johann Strauss fiul dirijând chiar orchestra în 1873 la premiera valsului „Wiener Blut”, tradiția concertelor dedicate exclusiv muzicii membrilor familiei a fost consolidată de Clemens Krauss.
Acesta organizase deja concerte similare la Festivalul de la Salzburg între 1929 și 1933. Primul concert pe 1 ianuarie a avut loc abia în 1941, tot sub bagheta lui Krauss, care a condus majoritatea edițiilor până în 1954.
„Marș Radetzky” de Johann Strauss tatăl se cântă din 1946
Celebrul Concert de Anul Nou de la Viena este vizionat de peste 50 milioane de persoane. Sursă foto: RTV
După război, tradiția a supraviețuit, originile sale ideologice fiind treptat estompate. Din 1946, programul a inclus celebrul „Marș Radetzky” de Johann Strauss tatăl ca bis final, iar din 1945, valsul „Dunărea albastră”. Willi Boskovsky, concertmaestru al orchestrei, a preluat bagheta între 1955 și 1979, dirijând în stilul tradițional vienez, cu vioara în mână.
Din 1980 este invitat un dirijor celebru în fiecare an
Din 1980, practica s-a schimbat. Un dirijor a fost invitat în fiecare an, printre cei mai celebri numărându-se Herbert von Karajan, Carlos Kleiber, Claudio Abbado, Riccardo Muti sau Daniel Barenboim.
Transmisiunea televizată a început în 1959, iar din anii ’80 concertul a căpătat o dimensiune globală, cu interludii de balet filmate în locații emblematice din Austria și decor floral impresionant, donat inițial de orașul San Remo, acum realizat de grădinarii vienezi.
Concertul are loc în aceeași sală în fiecare an
Sala Musikverein, inaugurată în 1870, găzduiește evenimentul din 1939, oferind o acustică legendară. Programul include valsuri, polci și uverturi din repertoriul familiei Strauss, Johann tatăl, Johann fiul, Josef și Eduard. Celebrele piese sunt completate ocazional de compoziții ale altor autori austrieci precum Joseph Lanner sau Franz von Suppe.
Sursă foto: www.wienerphilharmoniker.at
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
