Povestea primului primar al Capitalei. Vizionarul care a adus tramvaiele și canalizarea în Bucureștiul secolului al XIX-lea

La acea vreme, orașul număra aproximativ 120.000 de locuitori, iar sistemul de vot cenzitar permitea doar unui număr limitat de cetățeni înstăriți să participe la alegeri.

Primul primar din istoria Bucureștiului, generalul Barbu Vlădoianu, fost ministru de război și apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza a pus bazele infrastructurii moderne a Capitalei de astăzi.

Cine a fost primul primar al Capitalei

Generalul Barbu Vlădoianu, a preluat mandatul la 7 august 1864, devenind o figură emblematică a reformelor cuziste. Născut în 1812 și decedat în 1876, Vlădoianu era un militar și politician experimentat, fost primul ministru de război al Principatelor Unite în 1859.

Mandatele sale au fost scurte și neconsecutive, primul între august 1864 și octombrie 1865, al doilea între decembrie 1872 și mai 1873, dar ce a făcut acesta pare astăzi de domeniul fantasticului.

Primul primar al Bucureștiului a înlocuit noroiul cu pavajul modern

Generalul Vlădoianu a început cu problemele acute ale orașului. În primăvara lui 1864, inundațiile devastatoare ale Dâmboviței, cu ape ajungând la doi metri înălțime în zone precum Antim sau Izvor, au evidențiat nevoia urgentă de intervenții.

Primarul a ordonat desființarea morilor de apă de pe râu, care blocau curgerea și agravau potopurile, și a inițiat un proiect de canalizare sistematică pentru a preveni viitoarele dezastre. Totodată, a pus bazele primului corp de pietrari al Primăriei, o echipă dedicată lucrărilor de pavare.

Calea Victoriei a beneficiat de primul pavaj cu piatră cubică

Străzile noroioase, o plagă constantă, au fost transformate: Podul Mogoșoaiei, actuala Calea Victoriei, a beneficiat de primul pavaj sistematic cu piatră cubică, importată din Scoția și din carierele Carpaților, alături de lucrări de canalizare și trotuare, finalizate abia în 1872.

Alte artere importante, precum strada Franceză, au fost pietruite, îmbunătățind traficul și igiena urbană. De asemenea, primarul a ordonat și construcția a patru poduri de fier peste Dâmbovița, pentru a fluidiza circulația, și a interzis construcțiile pe maluri până la finalizarea planurilor de regularizare.

Bucureștiul, un oraș în expansiune

Sub conducerea primarului Vlădoianu, Bucureștiul a cunoscut o dezvoltare explozivă. Dacă în 1864 existau aproximativ 16.000 de case, în următorii 14 ani, s-au adăugat încă 4.452, o medie de peste 300 de locuințe noi pe an.

S-au înființat Manufactura de tutun (1864), Fabrica de foițe de țigări (1864), Fabrica de bazalt artificial de la Cotroceni (1865), Atelierele Centrale ale Căilor Ferate (1872), Fabrica de Timbre (1872) și Pirotehnia Armatei (1873). Aceste inițiative au transformat orașul într-un centru economic vibrant, atrăgând investiții și forță de muncă.

A fost creat și Oficiul Stării Civile

Un pas important a fost crearea Oficiului Stării Civile în 1865, care a preluat de la biserică înregistrarea nașterilor, căsătoriilor și deceselor. Primarul Vlădoianu a semnat și contractul pentru prima linie de cale ferată din România, București-Giurgiu, inaugurată în 1869, cu Gara Filaret ca primă stație.

În 1870, a fost pusă în funcțiune linia București-Ploiești-Galați-Roman, iar Gara Târgoviștei (viitoarea Gară de Nord) a devenit poarta feroviară principală. În decembrie 1872, în al doilea mandat, a fost inaugurată prima linie de tramvai tras de cai, legând Gara Târgoviștei de bariera Moșilor.

Primul primar al Bucureștiului își doarme somnul de veci la Cimitirul Bellu, iar în semn de respect o stradă din Capitală poartă numele unui pionier al modernizării.

Sursă foto: istoria-se-repeta.home.blog

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!