Simona Ionescu / Redactor Șef

Premieră la Opera Română, după ce spectacolul s-a jucat 35 de ani pe Broadway: „Fantoma de la Operă”

Premieră la Opera Română, după ce spectacolul s-a jucat 35 de ani pe Broadway: „Fantoma de la Operă”
În această seară, de la ora 18:30, are loc premiera spectacolului cu ”Fantoma de la Operă” pe scena Operei Naționale București. Artiștii din rolurile principale sunt Irina Baianț și Adrian Nour.

Fantoma de la Operă” de Andrew Lloyd Webber este cel mai longeviv musical de pe Broadway, dar în luna aprilie va avea ultima reprezentație la New York, după 35 de ani de când se joacă. Spectacolul, însă, va putea fi văzut la București, la Opera Română.

La conducerea spectacolului de excepție se va afla dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București, cel care a oferit un interviu despre acest eveniment muzical pentru Radio România Actualități.

Reporter Janine Costache: Ce ne puteți spune despre această producție? Într-un comunicat se spune că se lucrează cu echipe mixte de pe Broadway și de la London West.

Daniel Jinga: Putem spune că această producție a necesitat un import de know-how pentru că este o producție foarte complexă și foarte scumpă, este o franciză. Licențiatorul ne-a cerut să respectăm întocmai detaliile acestui titlu. Și-atunci, ea va arăta exact ca pe Broadway și va corespunde acelor exigențe. De aceea am avut nevoie de echipe mixte, pentru că am dorit să mergem pe persoane care au deja o expertiză în titlul Fantoma de la operă. Regizorul este român, Răzvan Ioan Dincă. La fel coregraful, român, Violeta Dincă. Dar scenograful este londonez, sunetiștii au mai făcut ”Fantoma de la Operă”, la fel și luministul. Deci este o conlucrare între noi, cei care facem în România pentru prima dată acest lucru și punem la bătaie imaginația artistică și toată energia și creativitatea, și cei care au mai lucrat ”Fantoma de la Operă” și vin cu experiența dată de trecut.

Dacă nu mă înșel, Răzvan Dincă a mai avut o experiență similară la Opereta bucureșteană, cu mai mulți ani în urmă.

– Da, dar atunci a avut această experiență în calitate de manager, și nu în calitate de regizor. Tocmai de aceea ne bucurăm că-l avem acum ca artist, pentru că are o foarte mare experiență în a monta musical-uri, musical-ul fiind în România ultimilor ani un gen ce câștigă din ce în ce mai mult teren, are un public deja fidel, un public avid de a veni la spectacole, după cum vedem și din vânzările pe care le-am avut cu spectacolul ”Fantoma de la Operă”.

Într-adevăr, în același comunicat se spune că povestea din secolul al XIX-lea de la Paris este transpusă în Bucureștiul zilelor noastre, dorindu-se în acest fel extinderea publicului către o categorie mai amplă de spectatori. Cred că pentru tineri mai mult, nu?

– Nu numai. N-aș spune că o anumită categorie de vârstă definește publicul de musical, pe de-o parte. Pe de altă parte, ”Fantoma de la Operă” este un musical special ce abundă în pasaje de operă. De fapt, sonoritățile de operă reprezintă aproape 80% din această producție. Deci, el este foarte potrivit cu spațiul Operei Naționale București, pentru că acțiunea este gândită să aibă loc în Opera Garnier din Paris. Și vorbim despre teatru în teatru, despre operă în operă. Așadar, musical-ul acesta este un foarte bun pretext de a atrage către operă ca gen această categorie a iubitorilor de musical.

Ce ne puteți spune despre interpreții pe care i-ați ales?

– Sunt artiști cu experiență, sunt artiști care tratează totul cu maximă seriozitate și profesionalism, pentru că altfel n-ar putea reuși. Sunt voci frumoase, sunt tineri frumoși, au forță pe scenă și cred că vor face o impresie foarte bună în această premieră.

 Ce va urma după ce biletele sunt vândute pentru 8 spectacole

Adresați o invitație publicului, chiar dacă probabil că pentru primele spectacole biletele sunt vândute.

– Biletele sunt vândute pentru primele opt spectacole. Vom mai scoate la vânzare încă șase spectacole pentru toamnă, dar căutăm soluții să introducem și alte spectacole. O să vorbim cu licențiatorul și, cu siguranță, vom găsi soluții să satisfacem această cerere  imensă venită din partea publicului. Așa că le lansez invitația să fie cu ochii pe site-ul Operei Naționale, pentru că, la un moment dat, în următoarele săptămâni, o să scoatem la vânzare alte spectacole cu ”Fantoma de la Operă”. Și, bineînțeles, îi invităm la celelalte spectacole ale Operei Naționale, care este o operă de repertoriu și care programează o multitudine de titluri foarte diverse în fiecare lună.

Dacă este o franciză, are un număr limitat de spectacole?

– Are un număr limitat de spectacole ca licență, dar de fiecare dată, așa cum există adițional la contract, există și posibilitatea, dacă lucrurile merg bine, și noi sperăm să meargă bine, de a suplimenta numărul de reprezentații, și într-un an, și în anii următori. Noi dorim ca acest titlu să aibă o viață cât mai lungă, mai ales că e un titlu foarte scump și vrem ca lucrurile să stea bine și pe hârtie. El se va amortiza în totalitate anul acesta, din cele cincisprezece spectacole, dar dorim ca după aceea să mergem și pe a aduce plus-valoare Operei Naționale București. Deci, pe lângă un mare succes artistic pe care sperăm că o să-l aibă acest spectacol, ne dorim ca el să aibă și un succes de încasări și să fie și un model de sustenabilitate din punct de vedere economic și managerial.

Distribuția spectacolului

Phantom – Adrian Nour; Christine – Irina Baianț; Raoul – Kyrie Mendél; Carlotta – Rodica Ștefan; Piangi – Andrei Petre; Firmin – Radu Ion; Andre – Cătălin Petrescu, Ernest Fazekaș; Madame Giry – Judith State; Meg Giry – Alina Petrică; Buquet – Ionuț Burlan. Cu participarea Orchestrei, Corului și a Baletului Operei Naționale București.

Muzică de Andrew Lloyd Webber

Versuri de Charles Hart

Versuri suplimentare de Richard Stilgoe

Libret de Richard Stilgoe și Andrew Llyod Webber

Bazat pe romanul „Fantoma de la Operă” de Gaston Leroux

Regizat inițial de Harold Prince

Orchestrație de David Cullen & Andrew Llyod Webber

Producție originală de Cameron Mackintosh Ltd. şi The Really Useful Group Ltd.

(preluare Rador, 31.03.2023)

Foto: arhivă Irina Baianț

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre