Prințul Andrew este din nou în centrul atenției după ce un raport american secret îl descrie drept „idiotul util” al spionilor ruși, exploatat pentru resentimentele și ambițiile sale. Ipoteza că în Dosarul Epstein este vorba de o acțiune de spionaj a agenților ruși, publicată de Mirel Curea în Evenimentul Zilei, este întărită și de un articol din Daily Mail.
Un raport american strict secret aruncă în aer scena publică britanică și readuce în prim-plan scandalurile care îl vizează pe Prințul Andrew. Potrivit documentului, fostul duce de York ar fi fost „cultivat” fără să știe de serviciile de informații ruse, care l-ar fi considerat o vulnerabilitate majoră în interiorul Familiei Regale.
Mai mult, susțin surse citate în presa britanică, avertismentele privind comportamentul și anturajul său ar fi ajuns de ani buni și la fratele său, King Charles III.
Prințul Andrew ar fi fost folosit de spionii ruși, spune un document strict secret
Documentul, întocmit de o agenție americană de securitate și datat 15 ianuarie anul acesta, poartă titlul „Political Corruption: Andrew Mountbatten-Windsor”. Concluziile sale sunt extrem de dure: Andrew ar fi fost privit de agenți ruși drept un „idiot util” și „veriga slabă” a monarhiei britanice. Potrivit raportului, citat de DailyMail, vulnerabilitățile sale personale, resentimentele față de fratele mai mare, nevoia de validare și dorința de câștig financiar,ar fi fost exploatate sistematic.
Prințul Andrew ar fi fost folosit de spionii ruși, spune un raport citat de DailyMail Foto: Arhivă
Una dintre cele mai sensibile afirmații este aceea că Prințul Andrew ar fi nutrit ani la rând o gelozie profundă față de Charles. Raportul susține că fostul duce de York s-ar fi considerat mai potrivit pentru rolul de rege și superior, în general, fratelui său, pe care l-ar fi perceput drept slab. Pentru serviciile secrete ruse, o astfel de fractură emoțională în interiorul celei mai importante instituții simbolice a Marii Britanii ar fi reprezentat o oportunitate strategică.
Epstein ar fi fost folosit de ruși pentru a avea acces la figurile influente din Occident
În acest context, relația lui Andrew cu controversatul finanțist american Jeffrey Epstein capătă o nouă dimensiune. Potrivit raportului, figuri precum Epstein ar fi fost folosite pentru a construi rețele de acces către lideri politici și oameni de afaceri influenți din Occident. Asocierea strânsă dintre Andrew și Epstein ar fi oferit, astfel, o punte de intrare în cercurile înalte ale sistemului britanic.
Deși nu există dovezi publice care să lege direct Kremlinul de activitățile ilegale ale lui Epstein, în cercurile de informații persistă suspiciuni că rețeaua acestuia ar fi fost exploatată pentru obținerea de informații compromițătoare. Așa-numitul „kompromat” – material compromițător folosit pentru a controla sau influența ținte – ar fi fost o miză majoră. Într-un asemenea scenariu, apropierea lui Andrew de astfel de personaje ar fi transformat un membru al Familiei Regale într-un risc de securitate.
Un biograf regal aruncă și el bomba: Prințul Andrew, folosit de Rusia și China
Biograful regal Andrew Lownie afirmă că agențiile americane ar fi ajuns la concluzia că Andrew a fost folosit nu doar de Rusia, ci și de China, pentru a-și extinde influența în Occident. Potrivit acestuia, serviciile secrete caută mereu slăbiciuni financiare, emoționale sau personale, iar în cazul fostului duce de York acestea ar fi fost evidente. Lownie susține că problema nu este una recentă, ci se întinde pe mai multe decenii.
Biograful regal Andrew Lownie afirmă că agențiile americane ar fi ajuns la concluzia că Andrew a fost folosit nu doar de Rusia, ci și de China Foto: Arhivă
Un punct esențial al scandalului este afirmația că Regele Charles III ar fi fost avertizat „de zeci de ani” cu privire la riscurile generate de asocierile și activitățile fratelui său. Potrivit lui Lownie, au existat numeroase semnale de alarmă: tranzacții suspecte, relații cu oameni de afaceri controversați și folosirea numelui regal în contexte discutabile. Cu toate acestea, susțin criticii, nu ar fi existat o intervenție fermă și transparentă.
Fosta reședință a lui Andrew, vândută către un miliardar din Kazakhstan
Un exemplu invocat frecvent este vânzarea reședinței Sunninghill Park către miliardarul kazah Timur Kulibayev, pentru o sumă cu 3 milioane de lire peste prețul cerut. Experți în combaterea spălării banilor au declarat ulterior că tranzacția ridica „semnale de alarmă evidente”. În paralel, deplasările repetate ale lui Andrew în foste state sovietice au alimentat suspiciunile privind posibile legături sensibile.
În plus, activitatea sa ca reprezentant special al Marii Britanii pentru comerț și investiții între 2001 și 2011 este din nou analizată. Au existat acuzații că ar fi oferit informații privilegiate unor apropiați din mediul bancar și de afaceri. Deși Andrew a negat constant orice ilegalitate, imaginea sa publică a fost grav afectată, mai ales după izbucnirea scandalului Epstein.
Cât de mult a știut Regele Charles despre viața fratelui său, Prințul Andrew?
Pentru monarhia britanică, implicațiile sunt uriașe. Ideea că un membru de rang înalt ar fi putut fi perceput de un stat ostil drept „veriga slabă” ridică întrebări serioase despre mecanismele de protecție instituțională. Dacă avertismentele au existat, de ce nu s-au luat măsuri mai devreme? Și cât de expusă a fost, în realitate, Familia Regală?
În prezent, orice concluzie oficială depinde de eventuale anchete și verificări suplimentare. Raportul american nu reprezintă, în sine, o sentință, dar forța acuzațiilor sale este suficientă pentru a provoca un nou cutremur de imagine la Palat. Pentru Regele Charles III, cazul fratelui său rămâne o povară sensibilă, iar pentru opinia publică, întrebarea esențială persistă: cât de mult s-a știut și cât de mult s-a ignorat, chiar sub ochii Regelui?
Jurnalistul Mirel Curea a tras primul semnalul de alarmă
Ipoteza că dosarul Epstein nu ar fi fost doar o rețea de trafic sexual, ci o amplă operațiune de compromitere și recrutare, a fost avansată încă din presa românească. Într-o analiză publicată în Evenimentul Zilei, jurnalistul Mirel Curea vorbea explicit despre o posibilă dimensiune informativ-operativă a întregii afaceri, cu mecanisme clasice de tip „capcană cu miere”.
„Bănuielile potrivit cărora nu a fost vorba doar despre o imensă rețea de proxenetism (…) încep să prindă contur. Unul care descrie Afacerea „Epstein” a fi un mecanism de obținere de informații secrete, unele de importanță economic-financiară majoră. Totul, printr-o metodă foarte simplă, veche de când lumea, practicată de toate serviciile de informații din lume. Coruperea prin metoda speculării slăbiciunilor de natură sexuală.
Până acum, Afacerea «Jeffrey Epstein», prin capitolul «Prințul Andrew», se vădește a fi una clar decupată din manualele de spionaj. (…) Apare temeinic ipoteza care face ca întreaga sa activitate să apară a fi una informativ-operativă de proporții”, scrie Mirel Curea.
În acest context, faptul că presa britanică discută acum despre vulnerabilități exploatate și despre posibile legături cu operațiuni de influență externe nu face decât să confirme că scenariul lansat anterior, privind folosirea compromiterii sexuale ca instrument de presiune și recrutare, capătă tot mai multă greutate.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
