Italienii, șocați de devastările tinerilor după modelul din Franța. Giorgia Meloni trimite armata la Milano

Protestele din Italia au determiunat-o pe Giorgia Meloni, prim ministrul țării, să anunțe mobilizarea a 500 de militari la Milano, în timp ce guvernul pregătește sancțiuni mai dure pentru participanții la manifestațiile violente. Tensiunile amintesc de tulburările din Franța și se înscriu într-un val mai amplu de nemulțumiri sociale care a scos tineri, studenți și angajați în stradă în mai multe țări europene.

Italia, în alertă după violențele de la Milano. Meloni trimite 500 de militari

Violențele din weekendul 17 – 18 octombrie au pus autoritățile italiene în fața unei noi provocări de securitate. În Milano, oraș cunoscut pentru industria modei și magazinele sale de lux, manifestațiile au fost urmate de confruntări între protestatari și forțele de ordine, distrugeri de bunuri și jafuri.

După cum se vede din imagini, jafurile au fost la ordinea zilei. Ca în Franța, de altfel, motiv pentru care, după proteste, nu puține au fost meme-urile lansate în spațiul public. 

Potrivit bilanțurilor preliminare prezentate în relatările de presă, 271 de persoane au fost reținute în timpul incidentelor de duminică, iar 32 au fost arestate. Zeci de polițiști ar fi fost răniți, iar unele magazine au fost închise temporar. Comercianții au recurs la măsuri suplimentare de securitate și, în anumite cazuri, și-au retras produsele din vitrine.

Incidente au fost semnalate și în alte orașe din nordul Italiei, inclusiv la Torino și Bologna. În acest context, premierul Giorgia Meloni a confirmat mobilizarea a 500 de militari la Milano până la sfârșitul anului, pentru sprijinirea forțelor de ordine și prevenirea unor noi episoade de violență.

Marți, 20 octombrie, executivul de la Roma a anunțat un pachet de măsuri mai stricte împotriva violențelor. Printre prevederi se numără sancționarea participării violente la manifestații, posibilitatea unor măsuri preventive în cazul minorilor considerați periculoși și răspunderea financiară a părinților pentru anumite pagube provocate de copii.

Noile măsuri vin într-un moment sensibil pentru Giorgia Meloni, înaintea alegerilor parlamentare din 2027, când securitatea publică și puterea de cumpărare se anunță teme importante ale dezbaterii politice.

De ce au izbucnit protestele din Italia

Nemulțumirile din Italia au mai multe cauze. Creșterea costurilor pentru energie, combustibili și alimente, salariile considerate insuficiente, dificultățile din educație și lipsa locuințelor accesibile se numără printre problemele invocate de participanții la manifestații.

Au ieșit în stradă elevi, studenți, angajați și alte categorii sociale, ale căror revendicări economice s-au intersectat, în unele cazuri, cu nemulțumirile față de politicile guvernamentale.

Franța, precedentul care îngrijorează Europa

Violențele din Italia amintesc de tulburările din Franța, unde protestele au căpătat o amploare națională, pe fondul nemulțumirilor legate de costul vieții, educație și serviciile publice.

Numai manifestațiile din 17 octombrie ar fi reunit peste 550.000 de persoane. În mai multe orașe au fost raportate confruntări cu poliția, incendieri, jafuri și devastări ale unor spații comerciale și clădiri.

Nemulțumirile privind condițiile din școli, lipsa profesorilor și scăderea puterii de cumpărare s-au extins dincolo de grupurile de elevi și studenți.

Pentru Italia, exemplul francez reprezintă un avertisment privind riscul escaladării rapide a tensiunilor atunci când revendicările sociale se intersectează cu violențele de stradă.

Proteste și în alte țări europene: Belgia, Albania, Portugalia, Spania și Grecia

Tensiunile sociale nu se limitează la Italia și Franța. În Belgia, tineri și studenți au protestat împotriva costurilor educației și a reformelor care, în opinia lor, ar putea îngreuna accesul la studii. La Bruxelles au fost semnalate confruntări cu poliția, care ar fi folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă.

În Albania, manifestațiile au căpătat și o dimensiune politică. La Tirana, protestatarii au denunțat problemele din educație și corupția, iar o parte dintre participanți au cerut demisia guvernului condus de Edi Rama. În timpul unor incidente, poliția a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă.

În Portugalia, criza locuințelor a devenit principalul motiv de mobilizare. La Lisabona, protestatarii au instalat corturi pentru a atrage atenția asupra chiriilor ridicate și a dificultății de a găsi o locuință accesibilă. Potrivit textului de referință, intervențiile poliției din Lisabona și Porto s-au soldat cu 55 de rețineri.

În Spania, costurile locuirii și salariile insuficiente alimentează manifestații și acțiuni sindicale, în timp ce în Grecia studenții cer mai multe locuri în cămine, chirii mai accesibile și finanțare suplimentară pentru educația publică.

Costul vieții și criza locuințelor, presiuni tot mai mari asupra tinerilor

Dincolo de diferențele politice, protestele europene au câteva teme comune: scumpirea alimentelor și energiei, veniturile care nu țin pasul cu cheltuielile și dificultatea de a cumpăra sau închiria o locuință. Pentru mulți tineri, obținerea unui loc de muncă nu mai garantează independența financiară. Chiriile ridicate, costurile educației și perspectivele incerte alimentează frustrarea și neîncrederea în instituții.

Asta nu a oprit internauții să facă glume pe seama celor care pur și simplu au jefuit bunurile din magazinele devastate în timpul protestelor pentru o viață mai bună.

Autoritățile se pregătesc pentru noi proteste în Italia anunțate în weekendul 24 – 25 octombrie. Rămâne de văzut dacă măsurile de securitate vor împiedica repetarea violențelor de la Milano sau dacă presiunile economice vor menține tensiunile la cote ridicate.

Foto: Captură video Facebook

Citește și: Incredibil, dar adevărat! Zoo Sibiu provoacă proteste în Capitală. Îngrijitorii au aruncat un iepure viu ca hrană unui piton, sub ochii vizitatorilor

Georgeta Petrovici

Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.