Un avion al companiei HiSky, care zbura pe ruta București–Hurghada, s-a întors de urgență pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” după semnalarea unei posibile probleme la presurizarea cabinei. Incidentul a stârnit controverse între autorități și reprezentanții industriei aviatice. Ministrul Sănătății a renunțat la politețuri și a răspuns tranșant.
Asociația Companiilor Aeriene Românești (ACAR) a criticat modul în care ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a comunicat public situația, considerând reacția drept exagerată și generatoare de panică. Asociația a explicat că revenirea aeronavei a fost o măsură standard de siguranță, declanșată de un senzor, și a subliniat că astfel de episoade sunt gestionabile și nu reprezintă un pericol real pentru pasageri.
Reprezentanții acesteia au susținut că anunțurile alarmiste afectează imaginea companiilor aeriene și încrederea în aviația civilă, solicitând ca informările tehnice să fie lăsate în seama instituțiilor de specialitate.
Ministrul Sănătății, reacție tranșantă: „Rolul meu este să fiu pregătit înainte”
În replică, ministrul a afirmat că a acționat preventiv, convocând spitalele de urgență din București și punând sistemul medical în alertă, pentru a evita nepregătirea în cazul unui scenariu grav. El a argumentat că transparența și mobilizarea rapidă țin de responsabilitatea funcției sale, chiar dacă, în final, aeronava a aterizat fără incidente.
O aeronavă HiSky, care zbura spre Hurghada, a revenit la Otopeni după ce s-a aprins senzorul de depresurizare (Foto: Oficiul de știri)
În momentul în care a fost semnalat incidentul, nu existau date suplimentare despre situația de la bord. Prin urmare, autoritățile medicale au fost alertate pentru a fi pregătite să răspundă competent în cazul în care situația s-ar fi dovedit critică.
Rogobete, răspuns fără politețuri
Constatând că „lucrurile se încing și apar tot felul de comentarii” legate de modul în care a reacționat la semnalarea incidentului, ministrul Sănătății a avut o reacție tranșantă, renunțând la politețuri.
„Haideți să lămurim un lucru simplu: ce ne dorim, de fapt? Să fim pregătiți atunci când apare o potențială situație de criză? Sau să stăm liniștiți și să fim, din nou, surprinși?
Am fost informat că un avion cu 180 de pasageri la bord s-a depresurizat și se întoarce la Otopeni. În acel moment nu existau alte date certe. Se știa doar că aeronava trebuie să survoleze pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare. A făcut acest lucru aproximativ 40–45 de minute și, din fericire, a aterizat în siguranță. Doamne ajută că totul s-a încheiat bine”, a spus ministrul.
El a explicat, în continuare, care este rolul său, având în vedere funcția pe care o ocupă. Pentru a preveni o situație critică și pentru a asigura, dacă situația o impunea, o coordonare rapidă și eficientă, a convocat la Ministerul Sănătății o celulă de criză cu principalele spitale de urgență din București.
Au fost implicate: Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, Spitalul Universitar de Urgență „Elias”, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”. De asemenea, ministrul era în contact cu Departamentul pentru Situații de Urgență, stațiile UPU/SMURD și toate structurile implicate.
„Rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav. Rolul meu este să fiu pregătit înainte. Într-un scenariu negativ, vorbeam despre posibilitatea unor victime multiple. Iar victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale. Spitale care, în acest moment, funcționează cu un grad de ocupare de peste 90%. Asta înseamnă organizare și coordonare din timp, nu improvizație.
Am convocat spitalele de urgență din București într-o celulă de criză. Le-am informat, le-am pus în alertă și am asigurat coordonarea necesară. Am menținut legătura directă cu Aeroportul București, Ministerul Transporturilor și Departamentul pentru Situații de Urgență. Asta înseamnă responsabilitate. Se mai putea întâmpla ceva: chiar și cu o aterizare în siguranță, puteau exista pasageri cu hipoxie, atacuri de panică sau alte probleme medicale care necesitau spitalizare. Și pentru asta trebuia să fim pregătiți”, a transmis ministrul Alexandru Rogobete.
„Îmi asum decizia de a comunica”
El susține că „a spune că am creat panică pentru că am informat public și am pus sistemul în alertă este complet absurd”.
„Informarea înseamnă transparență. Iar transparența, într-o situație potențial critică, înseamnă încredere. Imaginați-vă, însă, scenariul invers: 20–30 de pacienți ajung simultan la spitale și noi nu suntem pregătiți. Atunci ce am fi spus? Îmi asum decizia de a reacționa prompt. Îmi asum decizia de a comunica. Pentru că prevenția și pregătirea nu sunt motive de scuză, sunt obligații. Este dezamăgitor ca, atunci când îți faci treaba la timp, să fii acuzat că ți-ai făcut treaba. Eu aleg să fiu pregătit. De fiecare dată”, a mai punctat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Asociația Companiilor Aeriene Românești „Carpathia” – care are ca membri companii aeriene românești precum TAROM, AnimaWings, DAN AIR, HelloJets, FLY LILI, Legend Airlines, Star East Airlines și HiSky – l-a criticat pe ministrul Rogobete pentru alarma de la Otopeni și și-a exprimat „profunda dezamăgire” față de modul alarmist în care un oficial a ales să comunice public despre „incidentul tehnic minor” înregistrat de aeronava companiei.
„Zborul HYS8711 București – Hurghada a revenit pe Aeroportul Otopeni ca urmare a activării unui senzor de presurizare la nivelul cabinei. Aceasta este o procedură de siguranță standard, „Safety First”, pe care orice comandant responsabil o urmează conform manualelor producătorului.
Vrem să clarificăm pentru publicul larg: astfel de situații sunt destul de frecvente și perfect gestionabile în industria aviatică globală. Doar în ultimii ani, în România, am asistat la cel puțin 3–4 incidente similare, în special la aeronave de tip Boeing 737 care au raportat indicații eronate de nepresurizare în cală, toate fiind gestionate fără niciun risc pentru pasageri”, a transmis asociația.
„Considerăm inacceptabil ca un reprezentant al Guvernului să posteze mesaje de tip „breaking news” prin care să inventarieze numărul de ambulanțe și unități de terapie intensivă pregătite, sugerând iminența unui dezastru. Mai ales în contextul în care o asemenea speță ar fi trebuit informată de MAI prin DGSU”, se mai arată în comunicatul organizației.
ACAR îl acuză pe ministrul Rogobete că, prin abordarea sa, a indus „panică nejustificată în rândul familiilor celor 180 de pasageri”, denigrând operatorii aerieni români și erodând încrederea în aviația civilă.
„Solicităm, cu tot respectul, Ministerului Sănătății și altor instituții fără expertiză în aviație să lase comunicarea tehnică în sarcina specialiștilor din Ministerul Transporturilor și Investițiilor, Autorității Aeronautice Civile Române, ROMATSA sau a altor entități de profil. Mesajele de acest tip, menite să atragă vizibilitate facilă, dăunează grav intereselor strategice ale României și imaginii industriei noastre aeriene.
Ne-am dori ca domnul ministru să nu mai dea curs sugestiilor alarmiste venite din partea anturajului aflat în căutare de cancan și să trateze aviația cu respectul și sobrietatea pe care acest sector le impune”, au mai spus reprezentanții ACAR.
Aterizare în siguranță la Otopeni
La bordul aeronavei HiSky se aflau 180 de pasageri și șase membri ai echipajului. După ce s-a dat alarma de depresurizare și s-a decis revenirea la sol în aeroportul de plecare, aeronava a survolat zona pentru reducerea greutății înainte de aterizare, care s-a desfășurat în siguranță, fără persoane care să necesite îngrijiri medicale.
Foto: Arhivă RV
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Face parte din echipa Rețete și Vedete din anul 2022, aducând cu sine o vastă experiență jurnalistică acumulată de-a lungul unei cariere de peste 15 ani în domeniul mass-media. De-a lungul timpului, Igor a activat în redacțiile unor publicații importante. În cadrul redacției Rețete și Vedete, contribuie activ la dezvoltarea conținutului editorial, realizând articole despre și cu personalități din showbiz, reportaje speciale, dar și articole cu impact în rândul cititorilor. Unul din hobby-urile lui Igor este gătitul.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
