Simona Ionescu / Redactor Șef

Se apropie sărbătoarea Mărțișorului. De ce se poartă șnurul alb-roșu și pentru cât timp

Se apropie sărbătoarea Mărțișorului. De ce se poartă șnurul alb-roșu și pentru cât timp
Ne mai despart doar câteva zile până când vom sărbători Mărțișorul. Tradiții și obiceiuri ce se păstrează din vechime.

În vechime, ziua de 1 martie coincidea cu prima zi a noului an, iar latinii îl sărbătoreau pe zeul Marte, stăpânul forțelor naturii și al primăverii.

Se apropie sărbătoarea Mărțișorului. De ce se poartă șnurul alb-roșu și pentru cât timp

Încă din perioada dacilor s-a păstrat obiceiul ca în prima zi a lunii martie să fie oferite mărțișoare, adică talismane care să le aducă celor care le poartă noroc, dragoste și sănătate. De unde vine denumirea de mărțișor? De la șnur, care în vechime era o combinație de alb și negru, iar ulterior s-a transformat în roșu și alb.

Specialiştii spun că cea mai cunoscută poveste este cea a Babei Dochia, aşa cum a fost ea transmisă de Dimitrie Cantemir în „Descriptio Moldaviae“.

Etnograful Margareta Mihalache spune că cea mai cunoscută versiune are legătură inclusiv cu zeul dacic Zalmoxis. În cadrul aceste versiuni, Baba Dochia este o femeie care paşte oile la poalele Ceahlăului. Avea pe ea nouă cojoace şi a sfidat luna martie, urcând totuşi la munte cu oile, deşi celelalte păstoriţe au avertizat-o că această lună este schimbătoare. Cu toate acestea, femeia urcă şi, drept răzbunare, este transformată de martie sau mai bine zis de zeul intemperiilor în stană de piatră.

„Ea cere îndurare zeului Zalmoxis să fie transformată într-o bătrână care paşte oile pe muntele Ceahlău. Cele 9-12 zile de la începutul lunii martie sunt zilele în care Baba Dochia urcă Ceahlăul“, precizează Margareta Mihalache.

„Baba Dochia torcea funia anului cât urca pe Ceahlău. Una era roşie şi alta, albă. Vechii români nu aveau decât două anotimpuri în calendarul lor popular, vara şi iarna. Sfoara roşie simboliza vara cu fertilitatea şi belşugul, iar cea albă, iarna“, spune Margareta Mihalache.

„La început mărţişorul era un fel de talisman pus de părinţi la începutul zilei de 1 martie, până la răsăritul soarelui, copiilor. Era purtat la încheietura mâinii, la gât, fie în primele 9 zile ale lunii martie, fie până când înfloreau anumiţi copaci. Fetele îl purtau şi spuneau că această culoare duală, roşu şi alb, le va ajuta să fie albe, dar rumene în obraji tot anul“, precizează un specialist, pentru Adevărul.

Îndrăgostiții fac schimb de mărțișoare

Din cele mai vechi timpuri, s-a păstrat obiceiul ca mamele să pună copiilor la mână mărțișoare în dimineața zilei de 1 martie, pentru a fi sănătoși și a ține energiile negative departe. De asemenea, se obișnuiește ca mărțișoarele să fie date de îndrăgostiți unul altuia și să fie legate reciproc la mâini.

Există și zone unde mamele pun la gât copiilor un bănuț de argint pe un fir roșu. Acesta este tăvălit prin brânză înainte de ai purtat, pentru ca cel mic să fie alb ca brânza, iar firul roșu reprezintă faptul că micuțul va fi rumen la față și sănătos.

Și în părțile Moldovei, dar și la bulgari femeile dăruiesc bărbaților mărțișoare. Simbolul primăverii se poartă minim 12 zile, sau până când trandafirii sau cireșii înfloresc, Buna Vestire sau Florii. Ulterior, acestea sunt puse în pomi, moment în care fiecare persoană trebuie să-și pună o dorință. Se crede totodată că pomii care au mărțișoare agățate vor da rod bogat.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre