În ianuarie, când Parlamentul s-a reunit după sărbătorile de iarnă, liderii coaliţiei de guvernare au stabilit calendarul adoptării în Parlament a noii Legi a Educaţiei. N-au reușit să se țină de el. Săptămâna asta s-au anunțat ultimele dezbateri.
Inițial, coaliția a anunțat că Legea Educației ar urma să fie definitivată şi aprobată de Guvern până pe 15 februarie, iar legislativul ar urma să o dezbată şi să o voteze până pe 15 martie. A trecut și Paștele și încă nu a fost votată, ba nici discuțiile din comisiile de specialitate nu s-au terminat. Acestea vor fi reluate la Parlament. Documentele urmează apoi să fie adoptate de Camera Deputaților, ca prim for sesizat, cel mai târziu până la începutul lunii mai.
Vor continua dezbaterile din comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților asupra proiectelor de lege privind învățământul superior și preuniversitar. Termenul de depunere a amendamentelor este 18 aprilie, iar președinta Comisiei de învățământ, Natalia Intotero, a declarat că documentele vor fi adoptate de Camera Deputaților cel târziu în prima săptămână a lunii mai, informează Radio România Actualități.
Până acum, la dezbaterile cu reprezentanții elevilor, părinților, studenților, profesorilor și ai cultelor au fost criticate, între altele, stabilirea unor examene separate de admitere la liceu, obligația de a promova diversitatea de gen la cursuri și absența unor prevederi clare pentru combaterea violenței din unitățile de învățământ.
Ministrul Ligia Deca a dat asigurări că, în două săptămâni, va fi definitivat un document privind gestionarea cazurilor de violență în școli și că sunt discuții pentru posibile modificări legislative care să vizeze responsabilitatea familiei în astfel de situații și procedura de identificare și confiscare a obiectelor periculoase introduse în școli.
Ea își dorește ca părinții să vorbească cu respect despre această instituție și anunță că în Legea învățământului preuniversitar aflată în discuție sunt propuse sancțiuni pentru cei care refuză să semneze contractul educațional cu școala. Prin acest mod, ministrul vrea ca părinții să își asume responsabilitate.
„Dacă un copil are anumite limite la şcoală şi alte limite acasă, s-ar putea să fie un pic confuz vis-a-vis de ceea ce este permis şi ceea ce nu este permis. În Legea învăţământului preuniversitar am mai introdus un lucru. Ştii că fiecare familie semnează acel contract educaţional cu şcoala, acel contract include drepturi şi obligaţii atât pentru elevi, cât şi pentru şcoală, cât şi pentru familie.
În lege, ca urmare a faptului că am înţeles că sunt părinţi care nu doresc să semneze acest contract, am introdus sancţiuni pentru acele familii care refuză să-şi asume şi partea de responsabilitate, nu numai partea de drepturi pe care, firesc, elevii le au. Dar nu e vorba despre sancţiuni. Sigur că avem nevoie şi de limite, ceea ce trebuie să înţelegem este faptul că ceea ce facem noi, ca adulţi, are consecinţe pentru copii. De aceea, îndemn familiile să vorbească cu respect despre şcoală, cu respect despre cadrele didactice”, a afirmat Ligia Deca, într-un interviu pentru TVR Info.
Ministrul Petre Daea, la judecata parlamentarilor
Tot în această săptămână, se așteaptă un vot și pentru moțiunea simplă împotriva ministrului agriculturii, Petre Daea, pe care opoziția îl consideră responsabil de proasta gestionare a acestui domeniu de care depinde securitatea alimentară a țării.
Ministrul Petre Daea spune că sunt așteptați și alți bani de la Comisia Europeană, în afara celor 10 milioane de euro primite de România ca despăgubiri.
Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, prim-miniștrii din cinci state est-europene, între care și România, au deplâns creșterea fără precedent a numărului de produse provenind din Ucraina și au insistat că ar trebui luate în considerare tarife la importurile agricole din această țară.
Între timp, Polonia și Ungaria au decis chiar să interzică importurile de cereale și alte alimente din Ucraina, pentru a proteja sectorul agricol local.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook