Simona Ionescu / Redactor Șef
Decizia de a scumpa călătoria a fost deja validată în Consiliul de Administrație al Metrorex și a fost confirmată public de ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban. Majorarea ar putea intra în vigoare din mai 2026.
Este a doua majorare importantă într-un interval scurt pentru metrou, după cea aplicată la 1 ianuarie 2025, când prețul unei călătorii a crescut de la 3 lei la 5 lei. Evoluția tarifelor reflectă presiunea tot mai mare asupra costurilor de operare și nevoia operatorului de a-și echilibra bugetul.
Autoritățile invocă, în principal, creșterea costurilor de exploatare și reducerea nivelului de subvenționare. Metrorex a explicat în repetate rânduri că transportul cu metroul depinde tot mai mult de veniturile proprii, în condițiile în care sprijinul bugetar nu mai acoperă aceeași proporție din cheltuieli ca în anii anteriori.
Printre costurile care au crescut semnificativ se numără cele pentru combustibili, apă, canalizare și energie termică.
Acestea influențează direct funcționarea rețelei, iar majorările din ultimii ani au afectat stabilitatea financiară a companiei. În acest context, ajustarea tarifelor este prezentată drept o soluție pentru reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.
Pe de altă parte, Metrorex susține și că prețul unei călătorii rămâne sub media europeană. Datele invocate anterior arătau un venit mediu de aproximativ 0,34 euro pe călătorie, comparativ cu circa 2 euro în alte capitale europene.
Chiar și așa, diferența de putere de cumpărare face ca impactul scumpirilor să fie resimțit mai puternic la nivel local. O cartelă cu o călătorie va costa 7 lei, creșterea de 2 lei reprezentând un avans de 40% față de tariful actual.
Impactul va fi resimțit în special de cei care utilizează ocazional acest transport și achiziționează cartele simple și mai puțin de cei care optează pentru abonamente.
În prezent, informațiile disponibile indică faptul că scumpirea vizează în principal cartela cu o singură călătorie. Nu este clar dacă Metrorex va opera modificări și pentru alte titluri de călătorie sau abonamente.
Deciziile finale ar putea fi anunțate în perioada următoare, odată cu publicarea oficială a noilor tarife. Chiar și în contextul scumpirilor, transportul subteran continuă să fie un element central al transportului urban din București.
Zilnic, sute de mii de persoane aleg această variantă pentru a evita traficul aglomerat de la suprafață. Fiabilitatea și viteza rămân principalele avantaje ale rețelei de metrou, în special în orele de vârf.
Construcția metroului din București a reprezentat unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură din perioada comunistă, fiind realizat într-un ritm accelerat pentru a răspunde nevoilor de transport ale unui oraș în plină expansiune industrială.
Deși primele planuri au fost schițate încă din perioada interbelică de inginerul Dimitrie Leonida, lucrările au început efectiv abia în anul 1975, sub conducerea Întreprinderii Metroul București.
O particularitate esențială a proiectului românesc a fost decizia autorităților de a folosi exclusiv resurse interne. Inginerii, utilajele și materialele au fost de proveniență autohtonă.
Prima linie, Magistrala 1, a fost inaugurată în noiembrie 1979 între stațiile Semănătoarea (Petrache Poenaru) și Timpuri Noi. Succesul inițial a fost urmat de o extindere rapidă în anii ’80, când au fost date în folosință porțiuni ale Magistralelor 1, 2 și 3, legând marile cartiere industriale de centrul orașului.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
