Sfântul Ilie, 20 iulie 2025, tradiții și superstiții. Nimeni nu are voie să plece în călătorii lungi

În tradiția populară românească, Sfântul Ilie este asociat cu tunetele și fulgerele, cutreierând cerul într-un car de foc pentru a alunga demonii. Pe lângă obiceiurile bine cunoscute, precum interdicția de a consuma mere sau de a munci în această zi, există tradiții mai puțin cunoscute, păstrate în special în satele românești.
Sărbătoarea este marcată de o combinație de tradiții creștine și precreștine, multe dintre ele legate de rolul sfântului ca „stăpân al furtunilor” și protector al apicultorilor și aviatorilor.
În ajunul zilei de Sfântul Ilie, în unele sate din Oltenia și Muntenia, fetele tinere practicau un ritual foarte vechi: se dezbrăcau și se tăvăleau goale prin lanurile semănate cu ceapă. În cazul în care noaptea visau ceapă verde, tradiția spune că se vor mărita cu un tânăr frumos și bogat. În caz că în vis apare ceapa uscată, vor lua de soț un bărbat bătrân.
În multe zone ale României, Sfântul Ilie este asociat cu „Moșii de Sânt-Ilie”, un ritual de pomenire mai puțin cunoscut dedicat în special copiilor morți. Femeile chemau copiii din sat sub un măr, scuturau pomul și împărțeau merele ca pomană pentru sufletele micuților decedați.
O superstiție mai puțin cunoscută este păstrarea unei ramuri de salcie în casă pentru a proteja gospodăria de trăsnete, considerate în tradiția populară ca fiind fulgerele Sfântului Ilie în lupta sa cu demonii.
În unele sate din Moldova, gospodarii așezau ramuri de salcie sfințite de la Florii pe prag sau sub streașina casei, sperând că acestea deviază fulgerele.
O veche tradiție interzice plecarea în drumuri lungi pe 20 iulie, din cauza credinței că Sfântul Ilie, în furia sa împotriva demonilor, ar putea provoca furtuni violente. În satele din Transilvania, această superstiție era respectată cu strictețe, călătoriile fiind amânate pentru a evita „mânia sfântului”.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook