Simte ceva? Ion Iliescu a scris ce rămâne în urma lui

Ion Iliescu s-ar fi ocupat deja de cel mai important ultim document pe care îl face un om: și-a făcut testamentul. El a decis cum își împarte bunurile și cui lasă mai departe bunurile şi drepturile sale de autor. În vârstă de 90 de ani, primul președinte al României după Revoluția din decembrie 1989, nu are urmași direcți. În acest sens, Mihai Bujor Sion, cel numit de presă fiul de suflet al fostului președinte, este cel nominalizat în testament, scrie B1.ro.

Ion și Nina Iliescu nu l-au adoptat cu acte pe tânăr, dar s-au ocupat de educația și studiile lui. Mihai Bujor Sion este, în prezent, consul al României în Manila (Filipine). ”Potrivit surselor, Mihai Bujor Sion ar fi rămas orfan de mic copil, după ce avionul în care se aflau părinții săi s-ar fi prăbușit undeva în munți”, arată sursa citată.

Ion Iliescu a împlinit nouă decenii de viață în data de 3 martie. De trei ani nu a mai avut apariții publice. În 2017, fusese citat de procurori, la Parchetul General,  în dosarul Revoluţiei. Fostul președinte a mai fost trimis în judecată și în dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, tot pentru infracţiuni contra umanităţii. În ciuda vârstei, Ion Iliescu se ține bine, rareori având probleme de sănătate.

În primăvara anului trecut el le-a dat emoții social-democraților când a ajuns la spital și a fost operat de pericardită lichidiană – tamponadă cardiacă. Suferise antetior alte intervenţii la inimă, fiindu-i montate stenturi. Una din operaţii și-a făcut-o la Paris în 2007.

Ion Iliescu a rămas în memoria colectivă și cu declarații neașteptate.  Bunăoară, în 2005 l-a făcut pe Mircea Geoană ”prostănac”. O ultimă reacţie notabilă a fost la finele anului trecut, ca reacție după ce Institutul Revoluției Române, condus chiar de el, a fost desfiinţat. A numit decizia ”o porcărie inadmisibilă”.

Amintim că primul președinte postdecembrist al României eliberate de comunism a avut două mandate, care au durat, în total, 10 ani. Iliescu a studiat la Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti şi la Institutul Energetic de la Moscova, iar între anii 1965-1984 a fost membru al Comitetului Central al PCR.

Sursa foto: Adrian Pîclișan