Sondaj IRES. În 2025, românii au rezistat, dar România nu a progresat. 61% din subiecți – împotriva anulării alegerilor

Conform sondajului național făcut de IRES, deși 68% dintre români spun că, personal, au avut un an bun sau foarte bun, 63% cred că 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România. Anul 2025 este perceput de români ca un an al rezistenței, nu al progresului. Publicăm o parte relevantă a sondajului sociologic.

Top 10 cele mai relevante date despre cum au perceput românii anul 2025

1. Peste două treimi (68%) dintre participanții la sondaj apreciază că anul 2025 a fost bun sau foarte bun pentru ei personal, semn al unei capacități ridicate de adaptare individuală într-un context general dificil. Situația financiară s-a înrăutățit față de 2024 pentru 42% dintre respondenți, în timp ce doar 21% spun că situația lor financiară s-a îmbunătățit.
2. Peste jumătate dintre români (51%) spun că 2025 a fost mai rău decât 2024 din perspectiva nivelului de stres perceput.
3. Peste jumătate (52%) dintre români spun că au trecut prin momente de tristețe în 2025, 62% au avut cel puțin un motiv de mare bucurie în acest an, în schimb pentru doar o treime 2025 a adus realizări sau succese notabile în plan personal sau profesional.
4. 73% dintre intervievați declară că situația economică le-a afectat echilibrul emoțional într-o mare sau foarte mare măsură, fiind cel mai puternic factor de stres identificat în sondaj.
5. 72% dintre români cred că România merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 25% consideră că direcția este una bună.
6. 63% spun că anul 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România, chiar dacă evaluarea anului personal este semnificativ mai bună.
7. 61% dintre respondenți consideră că anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 a fost o decizie greșită, iar majoritatea dintre cei intervievați spun că decizia nu a fost     suficient de transparentă.
8. Peste 60% dintre participanții la sondaj cred că reformele guvernamentale nu sunt echitabile și că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele, impactul asupra nivelului de trai fiind perceput predominant ca negativ.
9. Peste jumătate (53%) dintre participanții la sondaj declară că au resimțit în mod negativ efectelele reformelor asupra nivelului de trai al lor și/sau al familiei lor.
10. Încrederea românilor în profesiile asociate cu protecția și serviciile publice directe (pompier, medic, profesor, asistent medical) este, în continuare, la cote ridicate, în timp ce politicienii sunt pe ultimul loc, continuându-și scăderea continuă din ultimii ani.

Economia rămâne principala sursă de stres a românilor, iar politicile publice sunt evaluate critic nu doar pentru efectele lor, ci mai ales pentru lipsa de transparență, echitate și comunicare. În acest context, diferența dintre „cum ne descurcăm fiecare” și „cum merge România” devine una dintre cele mai relevante concluzii ale anului 2025.

Situația economică a țării – principalul factor de stres al românilor în 2025

În privința factorilor care au afectat echilibrul emoțional, situația economică a fost, de departe, principala sursă de stres a românilor în anul 2025. Peste 70% dintre participanții la sondaj declară că situația economică le-a afectat echilibrul emoțional într-o mare sau foarte mare măsură, urmată de situația politică internă; radicalizarea și conflictualizarea discursului politic; lipsa unor surse de informare considerate credibile; războiul din Ucraina.

Rezultatele indică un climat general de insecuritate multiplă: economică, politică, informațională și geopolitică.

Cele mai importante provocări personale menționate de respondenți sunt:

• îngrijorările legate de viitor (personal și al copiilor);
• problemele de sănătate;
• teama legată de războiul din Ucraina și proximitatea acestuia;
• dificultățile financiare;
• îngrijorările legate de direcția în care se îndreaptă România.

61% dintre românii întrebați cred că anularea alegerilor din 2024 a fost o decizie greșită

Anul 2025 a stat, din perspectiva guvernării, sub spectrul anulării turului întâi al alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.

La un an după acest eveniment, 61% dintre participanții la sondaj cred că anularea acestor alegeri a fost o decizie greșită.

Deși o parte dintre români declară că ei au înțeles motivele care au determinat anularea alegerilor prezidențiale, cei mai mulți afirmă că informațiile oferite publicului pentru a motiva decizia au fost insuficiente (67%), iar autoritățile nu au fost transparente în comunicarea motivelor anulării (59%).

Datele indică o criză de legitimitate procedurală, în care deciziile pot fi acceptate teoretic, dar nu sunt validate de opinia publică din cauza deficitului de transparență.

Reforme acceptate, dar cu impact negativ resimțit

Reformele promovate de guvern legate de administrația publică și reducerea cheltuielilor bugetare sunt evaluate preponderent ca fiind ineficiente.

În privința reformelor pentru reducerea deficitului bugetar, există un consens larg că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele pentru celelalte categorii de contribuabili (78%), iar peste jumătate (58%) dintre participanții la sondaj cred că reformele nu sunt echitabil distribuite între populație, mediul privat și stat.

În același timp, însă, două treimi (67%) dintre cei chestionați sunt de acord că reformele adoptate sunt importante pentru sănătatea economiei României pe termen lung, iar peste jumătate (59%) cred că direcția reformelor adoptate este potrivită și necesară pentru stabilitatea economică a țării. Ușor incertă este evaluarea modului în care au fost comunicate motivele pentru care sunt necesare aceste reforme: 54% sunt de acord (total sau parțial), în timp ce 44% sunt în dezacord.

Impactul reformelor asupra nivelului propriu de trai este perceput ca fiind negativ de aproximativ (53%) jumătate dintre respondenți, 18% declară că au resimțit un impact pozitiv, iar mai bine de un sfert spun că nu au resimțit niciun fel de efecte – nici pozitive, nici negative.