Simona Ionescu / Redactor Șef
După ce mii de oameni au fost păcăliți prin false povești de dragoste online și scheme cu criptomonede, autoritățile au decis să dea un exemplu extrem, menit să bage frica în industria fraudelor de pe internet și să transmită un mesaj clar: aici nu există negocieri cu escrocii.
Este vorba despre China, care a decis să folosească cea mai dură armă posibilă în lupta cu mafia escrocheriilor online. Zilele trecute, autoritățile de la Beijing au executat 11 membri ai unei notorie familii criminale din Myanmar, cunoscută pentru construirea unui adevărat imperiu al fraudelor bazate pe false povești de dragoste și escrocherii cu criptomonede.
Clanul Ming, așa cum este cunoscut în documentele oficiale, fusese condamnat la moarte încă din septembrie, de un tribunal din orașul Wenzhou, din estul Chinei. Aceeași instanță a pus acum în aplicare sentințele, după ce Curtea Supremă Populară a confirmat că dovezile adunate pentru infracțiuni comise începând cu 2015 sunt „concludente și suficiente”.
Potrivit presei de stat, gruparea este responsabilă de moartea a cel puțin 14 cetățeni chinezi și de rănirea altor zeci. Membrii familiei au fost găsiți vinovați de o listă lungă de crime: de la fraudă și răpiri, până la detenție ilegală, vătămări corporale și chiar omor. Înainte de execuție, rudele apropiate au fost lăsate să îi vadă pentru ultima oară.
În centrul imperiului se afla Ming Xuechang, liderul clanului, care s-ar fi sinucis în 2023 pentru a evita capturarea. El conducea unul dintre cele mai temute „centre de escrocherii” din regiunea Laukkaing, cunoscut sub numele de Crouching Tiger Villa — un complex fortificat unde sute de oameni erau obligați să lucreze pentru a păcăli victime din toată lumea.
Prăbușirea rețelei a venit tot în 2023, când miliții etnice care au preluat controlul asupra zonei i-au arestat și i-au predat autorităților chineze. Conform legii chineze, execuțiile se fac fie prin împușcare, fie prin injecție letală.
Cazul scoate la lumină un fenomen mult mai amplu. În ultimii ani, în Asia de Sud-Est au înflorit adevărate „fabrici de înșelătorii”, unde escrocii atrag victimele în relații romantice false sau investiții fictive în criptomonede. Inițial țintite erau mai ales persoanele vorbitoare de chineză, dar rețelele și-au extins rapid operațiunile în zeci de limbi, ajungând să fure bani de la oameni din întreaga lume.
Multe dintre aceste centre folosesc nu doar escroci „voluntari”, ci și muncitori traficați, răpiți și forțați să lucreze sub amenințări, bătăi și tortură. Între 2015 și 2023, doar operațiunile familiei Ming au produs peste 10 miliarde de yuani, adică aproximativ un miliard de lire sterline.
Beijingul a început o ofensivă amplă împotriva acestui tip de criminalitate, colaborând cu guvernele din regiune și repatriind mii de suspecți pentru a fi judecați în China. Totuși, experții avertizează că multe rețele s-au mutat deja în zone unde influența chineză este mai slabă — la granița Myanmarului cu Thailanda, dar și în Cambodgia și Laos.
Între timp, și Occidentul încearcă să lovească în banii acestor rețele. Marea Britanie și Statele Unite au impus sancțiuni împotriva unor grupări care investeau profiturile murdare în imobiliare de lux, inclusiv în Londra. Oficialii britanici au declarat că scopul este clar: să taie sursele de finanțare ale unor organizații care „distrug vieți și ruinează destine”.
La nivel global, ONU estimează că sute de mii de oameni lucrează în prezent în astfel de centre de escrocherii. Iar execuțiile recente transmit un mesaj brutal: în unele părți ale lumii, lupta cu frauda online nu se mai poartă doar în tribunale — ci și cu pedeapsa supremă.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
