Reintroducerea serviciului militar obligatoriu, în umbra amenințărilor ruse. Sute de tineri din țări vecine, la datorie
Reintroducerea serviciului militar obligatoriu adoptată de Parlamentul croat în octombrie 2025 prin amendamente la Legea Apărării și Legea privind Serviciul în Forțele Armate, marchează o schimbare majoră în politica de securitate a Croației, membră NATO și UE.
Primul contingent, format din aproximativ 800 de tineri recruți, a ajuns la trei barăci militare din Knin, Slunj și Pozega, unde vor urma un program de instruire de două luni.

Potrivit Ministerului Apărării (MORH), mai mult de jumătate dintre tineri s-au înscris voluntar, fără a aștepta convocarea oficială, iar aproximativ una din zece persoane este femeie, deși serviciul nu este obligatoriu pentru femei.
Generalul Tihomir Kundid, șeful Statului Major al Forțelor Armate croate, a descris tranziția recruților tineri din mediul civil ca pe un moment pivotal:
„Acum au fost scoși din mediul civil”. Pentru a atenua îngrijorările părinților, el a subliniat că procesul va fi gradual: „Îi vom familiariza pas cu pas, pentru a nu resimți prea mult stres”.
Recruții tineri vor beneficia de un program „foarte dinamic și foarte interesant”, care include abilități militare tradiționale, cum ar fi manipularea armelor și supraviețuirea de bază, dar și elemente moderne precum controlul de bază al dronelor, protecția împotriva dronelor, tehnici de război cibernetic și contramăsuri.
De asemenea, pentru recruții tineri nu există restricții speciale privind telefoanele mobile, acestea fiind interzise doar în timpul antrenamentelor.
Recruții tineri vor efectua patru luni de serviciu civil, primind mai puțin de jumătate din indemnizația lunară de 1.100 de euro acordată recruților militari. În plus, serviciul militar oferă avantaje precum credit de vechime în muncă și prioritate la angajări în sectorul public.
Reintroducerea serviciului militar obligatoriu vine pe fondul unei schimbări radicale în situația de securitate europeană. Ministrul Apărării, Ivan Anusic, a explicat pentru BBC că „situația din Croația și din vecinătatea noastră era stabilă. Acum este complet diferită”.
El a invocat agresiunea Rusiei în Ucraina, care durează de patru ani, și acțiunile proxy-urilor rusești în întreaga Europă. Croația se confruntă cu amenințări directe, inclusiv un incident din 2022 când o dronă a căzut la Zagreb.

Cu doar aproximativ 15.000 de militari activi și o rată scăzută de recrutare voluntară, țara își propune să formeze rezerve mai puternice.
Croația devine astfel una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul obligatoriu, alături de Grecia, Turcia, țările scandinave, respectiv Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca și statele baltice, adică Estonia, Letonia și Lituania.
Experți precum Gordan Akrap, vicerector al Universității de Apărare și Securitate Franjo Tudjman, subliniază că cererea depășește locurile disponibile, iar armata protejează democrația și stilul de viață european.
Decizia Croației stârnește reacții în Balcani. În Slovenia, cel mai mare partid de opoziție promovează reintroducerea armatei obligatorii înainte de alegerile parlamentare din această lună.
Serbia, condusă de președintele Aleksandar Vucic, a anunțat că va reinstaura serviciul militar obligatoriu în următoarele 12 luni, crescând semnificativ cheltuielile militare. Acest lucru provoacă îngrijorări în Kosovo și Bosnia, mai ales în contextul noii alianțe militare a Croației cu Albania și Kosovo, pe care Serbia o privește cu suspiciune.
„Orice dezvoltare militară în Balcani face regiunea mult mai puțin sigură, deoarece fiecare o interpretează ca fiind îndreptată împotriva sa”, avertizează analistul James Ker-Lindsay, specialist în Balcani și conflicte internaționale.
Specialistul notează că achizițiile de arme ale Croației determină Serbia să răspundă similar, creând un cerc vicios. Croația planifică încă trei serii de recrutări de tineri până la sfârșitul anului, cu obiectivul de a instrui anual 4.000 de recruți. Această inițiativă este estimată la un cost de până la 20 de milioane de euro pe an.
Marea Britanie nu vrea armata obligatorie
În Marea Britanie, însă, guvernul a exclus orice plan de reintroducere a serviciului militar sau a National Service, care a fost desființat în anii 1960. Guvernul britanic a dat asigurări că nu intenționează să reintroducă serviciul militar obligatoriu.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook